Simpozionul „Academicianul Ioan Kalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei, la 100 de ani de la disparitie“

Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, credincioasa crezului sau de a evoca permanent personalitatile care au contribuit la crearea Romaniei moderne, a organizat un simpozion dedicat academicianului Ioan Kalindreu, chiar la data implinirii a 100 de ani de la moartea sa.
Dupa cuvantul de intampinare al presedintelui AGIR, Mihai Mihaita, prof. Virgil Z. Teodorescu a facut o ampla prezentare a celui comemorat, insistand asupra faptului ca acesta, prin viata, activitatea si faptele sale, a fost un adevarat slujitor al statului roman. Prof. ing. Nicolae Noica, vicepresedinte al Diviziei Istoria Tehnicii din cadrul Comitetului Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST) al Academiei Romane, a insistat asupra constructiilor ridicate pe Domeniile Coroanei, evocand, in acest context, personalitati din lumea constructorilor romani. Mai mult, arh. Sidonia Petrescu s-a aplecat asupra relatiilor dintre Ioan Kalinderu si marele arhitect Ion D. Berindey, ale carui realizari sunt si astazi referinte arhitectonice in Bucuresti, Iasi si alte orase din tara. In fine, istoricul dr. Stefan Petrescu a detaliat aspecte semnificative din grija pe care Ioan Kalinderu a manifestat-o pentru educarea locuitorilor din satele romanesti.
In incheierea manifestarii s-a prezentat proiectul de realizare a unui muzeu dedicat institutiei model, Domeniile Coroanei, chiar la una dintre cele mai renumite locatii ale acesteia, la Segarcea.
Reamintim ca Ioan Kalinderu (28 decembrie 1840 - 11 decembrie 1913), mare personalitate a Romaniei, a fost un jurist, publicist, membru titular (din 1893) al Academiei Romane. Nascut in Bucuresti, a urmat studiile liceale in acest oras, iar cele universitare la Facultatea de Drept din Paris, unde si-a luat si doctoratul. In magistratura a parcurs toate gradele si a ajuns consilier la Curtea de Casatie si membru al Curtii de Casatie de la Haga. Pe baza unor studii de referinta despre dreptul si istoria Imperiului Roman, Ioan Kalinderu a fost ales membru al Academiei Romane, al carei presedinte a fost intre anii 1904 si 1907.
Ioan Kalinderu a fost consilier al regelui Carol I al Romaniei pe probleme juridice, economice, silvice si agricole. Dupa infiintarea Domeniilor Coroanei (1884), a fost numit administrator al acestora, functie detinuta pana la sfarsitul vietii. A fost si un mare filantrop, donand Academiei Romane o imensa avere mobila si imobila primita prin testament de la Ioan si Elena Otetelesanu (peste 900 ha de teren agricol si paduri, cladiri si importante sume de bani aflate in banci), a finantat dotarea adecvata a aulei Academiei Romane si a ctitorit Muzeul de arta Kalinderu, primul muzeu privat din Romania.
Domeniile Coroanei au fost constituite prin legea votata in 10/22 iunie 1884 de Camera Deputatilor si Senatul Romanei si constau din mosiile Sadova si Segarcea (jud. Dolj), Rusetu (jud. Braila), Cocioc (jud. Ilfov), Gherghita (jud. Prahova), Domnita (jud. Ramnicu-Sarat), Dobrovat (jud. Vaslui), Malini, Borca, Sabasa - Farcasa (jud. Suceava), Bicaz (jud. Neamt) si Busteni, cu muntii Clabucetul Taurului si Caraiman (jud. Prahova). Dupa Unirea din 1918, la acestea s-a adaugat mosia Romanesti (jud. Orhei) din Basarabia. Trebuie subliniat ca toate aceste mosii au ramas in proprietatea statului (care era constituita din circa 1200 de mosii), ele fiind doar administrate de Casa Regala.
Casa Regala, prin administratorul general, a dorit si a reusit sa faca din aceste domenii exploatatii agricole si silvice model, in care s-a insistat foarte mult pe imbunatatirea si modernizarea conditiilor sociale create satenilor prin construirea de scoli, biserici, biblioteci, inzestrarea cu publicatii si material didactic necesar, ateliere si sali de spectacol. Institutie de lupta impotriva saraciei, factor de educatie si culturalizare a satelor, prin metode si activitate rationale, Domeniile Coroanei au constituit un exemplu a ceea ce se poate realiza, intr-un timp scurt, intr-o tara care facea pasi mari pe calea dezvoltarii.