Turism sustenabil. De la teorie la practica

CUVANT INAINTE

Turismul reprezinta in prezent unul din cele mai dinamice sectoare economice care, in ciuda tuturor crizelor si evenimentelor petrecute in anii precedenti dar si a realitatilor economiei mondiale actuale, demonstreaza o tendinta de crestere stabila si un potential crescut in ceea ce priveste dezvoltarea durabila pe plan economic, social, de mediu, contribuind in mod substantial la ameliorarea nivelului de trai, la crestere economica, la sporirea oportunitatilor si sanselor oamenilor spre o viata mai buna, la combaterea saraciei, la intensificarea actiunilor de protejare si conservare a mediului, fiind un domeniu cu ample implicatii in viata oamenilor de pretutindeni.

Pe ansamblu, industria turismului a imprimat un dublu sens proceselor ce coordoneaza sistemul economic mondial, precum globalizarea sau dezvoltarea economica generala, fiind nu numai influentata, dar si beneficiara a efectelor acestora, concomitent cu impulsul pe care turismul global l-a generat, pe de o parte prin capacitatea sa de a stimula nivelul de dezvoltare al statelor lumii si de a accelera procesul mondial de integrare economica, iar pe de alta parte prin caracterul sau de internationalizare a activitatii turistice si de conectare a oamenilor si tarilor din toate colturile planetei.

Turismul este abia la inceputul stadiului sau de dezvoltare, fiind deocamdata tratat in general ca un eficient instrument pentru generarea de resurse valutare, crearea de noi locuri de munca, atragerea de investitii si promovarea independentei economice, reprezentand atat o baza a dezvoltarii economice, cat si un factor de prezervare a mediului inconjurator. Pentru viitor ii atribuim insa valente care vor friza mai mult sfera umana decat economica, ce il vor delimita de restul sectoarelor economice si il vor clasa in categoria artelor si culturii sau a domeniilor ce tin de bunastarea spirituala.

In prezent, industria turismului se confrunta cu o serie de probleme rezultate din proasta gestionare a mediului inconjurator si nerespectarea capacitatii de suport a acestuia, dar si a comunitatilor locale. Supraturismul (overturism in literatura de specialitate internationala) sau „turismo fobia” sunt aspecte des aduse in discutie in tot mai multe destinatii turistice destinate mai ales turismului de masa. In acest context, este important sa privim turism din perspectiva durabilitatii. Pentru a beneficia de avantajele pe care aceasta industrie le poate aduce economiei trebuie avuta in vedere protejarea si conservarea calitatii mediului inconjurator cu toate implicatiile care le atrage dupa sine aceasta.

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze principalele aspecte ale conceptului de dezvoltare durabila, precum si aspecte referitoare la integrarea durabilitatii in cadrul afacerilor din domeniul turismului sau de responsabilitate sociala a corporatiilor.

Cartea poate fi de asemenea o lectura placuta si utila pentru orice persoana pasionata de domeniul turismului.

Autoarea

CUPRINS

Cuvant inainte 9

Capitolul I
Dezvoltarea durabila a turismului. Concepte si definitii 11
1.1. Istoricul conceptului de dezvoltare durabila 11
1.2. Obiectivele dezvoltarii durabile 23
1.3. Dezvoltarea durabila si turismul 45
1.3.1. Turismul durabil concepte 45
1.3.2. Obiective ale dezvoltarii turismului durabil 51
1.3.3. Dimensiunile turismului durabil 54
1.3.4. Prioritati si provocari pentru turismul durabil 56
1.3.5. Indicatori ai turismului durabil 58

Capitolul II
Instrumentele turismului durabil 67
2.1. Instrumentele de masurare 67
2.1.1. Capacitatea de suport 68
2.1.2. Supraturismul - supra aglomerarea turistica 74
2.1.3. Studii de caz „overtourism” 79
2.2. Instrumente de control si comanda 87
2.3. Instrumente economice 89
2.4. Instrumente voluntare 91
2.5. Instrumente de suport 93

CAPITOLUL III
Organizatii, retele si certificari in domeniul turismului durabil si ecoturismului 97
3.1.Organizatii si retele 97
3.1.1. Organizatii la nivel global 97
3.1.2. Organizatii regionale de tip non profit 101
3.2. Certificarea in industria turismului - componenta esentiala in atingerea durabilitatii 109
3.3. Programe si initiative in domeniul ecoetichetarii 112
3.3.1. Green Globe 113
3.3.2. Blue Flag 117
3.3.3. Green Key si Green Flag 126
3.3.4. Alte programe de certificare 131

Capitolul IV
Forme specifice turismului durabil 135
4.1. Ecoturismul 135
4.1.1. Eco destinatii turistice 139
4.1.2. Eco hotelurile 142
4.1.3. Turistul responsabil 147
4.2. Turismul rural si agroturismul 149
4.2.1. Turismul rural 149
4.2.2. Agroturismul 152
4.3. Alte forme si activitati de turism durabil 155

Capitolul V
Sustenabilitatea afacerilor din turism 160
5.1. Responsabilitatea sociala a corporatiilor 161
5.1.1. Conceptul de responsabilitate sociala a corporatiilor 164
5.1.2. Green washing sau responsabilitate sociala? 165
5.1.3. Instrumente folosite in RSC 168
5.1.4. RSC si consumatorii 170
5.2. Integrarea sustenabilitatii in afacerile tour opera-torilor 171
5.2.1. Managementul Intern 174
5.2.2. Crearea pachetelor de servicii turistice 178
5.2.3. Managementul lantului de distributie a produselor 182
5.2.4. Relatiile cu publicul 187
5.2.5. Cooperarea cu destinatiile 190
5.3. Responsabilitatea sociala in randul hotelierilor 192
5.3.1. Planificare/proiectare in vederea sustena-bilitatii 193
5.3.2. Masuri de responsabilitate sociala implemen¬tate de hoteluri 195
5.4. Companiile aeriene si politicile de responsabilitate sociala 200
5.4.1. Eficienta energetica si reducerea emisiilor 201
5.4.2. Programe de compensare a emisiilor de carbon 205
5.4.3. Alte initiative de RCS a companiilor aeriene 206
5.5. Sustenabilitatea industriei de croaziere 209

Bibliografie selectiva 214