Dotarea tehnica, prioritate in agricultura
Data: 1-16 ianuarie 2003
Potrivit datelor furnizate de organismele internationale, dotarea tehnica a agriculturii constituie in prezent si va reprezenta si in viitor unul dintre elementele esentiale in valorificarea potentialului existent in acest sector, implicit in asigurarea securitatii alimentare a omenirii. Raportul FAO pentru anul 1999 a estimat ca 30 % din investitiile in agricultura tarilor in curs de dezvoltare se vor face pentru mecanizare, acestea fiind absolut necesare pentru cresterea productiei agricole. Concretizând acest aspect, studiul World Bank Staff Working Papers nr. 673 Agricultural Mechanisation (autor Hans P. Biswangher) precizeaza ca nivelul acestor investitii si viteza lor de realizare sunt generate de gradul de inzestrare cu pamânt si forta de munca, precum si de cererea de produse agricole.
Pornind de la aceste aprecieri, Institutul National de Mecanizarea Agriculturii impreuna cu specialistii din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor au efectuat un amplu studiu cu privire la mecanizarea agriculturii românesti. Studiul cuprinde o detaliata radiografie a dotarii tehnice a acestui sector, propunând masuri si solutii pentru optimizarea inzestrarii tehnice a agriculturii.
Potential insuficient valorificat
Gradul de inzestrare cu pamânt a României este unul dintre cele mai mari din Europa. Suprafata arabila pe locuitor este de 0,41 ha aproape dubla fata de media europeana, care este doar de 0,241 ha. Practic, ne aflam din acest punct de vedere, la un nivel mult superior celorlalte tari de pe continent, exceptie facând doar Finlanda, Danemarca, Ungaria si Bulgaria.
In acelasi timp, forta de munca din agricultura României este una dintre cele mai numeroase de pe continentul european. Potrivit Anuarului statistic al României pe 2001, populatia economic activa din agricultura reprezinta 37,4 %, fata de 7,9 % cât este media europeana.
Cu toate acestea si in pofida conditiilor pedoclimatice favorabile de care dispunem, productia agricola se mentine la un nivel extrem de scazut. Astfel, in anii cu clima normala, productia de grâu este in jur de 2500 kg/ha, cea de porumb de 3000 kg/ha, cea de cartof de 13000 kg/ha, iar cea de sfecla de zahar de 20.000 kg/ha, fiind departe de mediile europene. ªi anume: peste 4600 kg/ grâu, aproape 5000 kg porumb, 20000 kg cartof si mai mult de 46.000 kg sfecla de zahar pe hectar. Rezulta ca potentialul agricol al României este insuficient folosit, cu implicatii grave in plan economic si social.
Peste 55 ha pe tractor si 100 ha pe combina
Una dintre principalele cauze ale acetei situatii - considera specialistii - este neefectuarea la timp si de calitate corespunzatoare a lucrarilor agricole, ca urmare a dotarii tehnice precare. Astfel, incarcatura pe tractor este in tara noastra de 55,6 ha arabile, in timp ce media europeana este de 12,7 ha (graficul nr.1). Pe acest plan suntem, practic, depasiti doar de Bulgaria si Slovenia. De semnalat este ca in tari cum sunt Finlanda, Franta, Danemarca, Norvegia, Belgia, Austria, exista mai multe tractoare decât numarul persoanelor active in agricultura. Aceasta inseamna ca un fermier are mai multe tractoare, de puteri diferite, pe care le utilizeaza in functie de cerintele lucrarilor agricole.
O incarcatura mare se constata si la combinele de recoltat culturile agricole, unde ne aflam pe un nefavorabil loc 7, dupa Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Cehia si Spania (graficul nr.2). Avem peste 100 ha pe combina, incarcatura cu 20% mai mare decât media europeana care este de 79 ha.
O evolutie pozitiva
Semnificativ este faptul ca, in ultimii 13 ani, dotarea cu tractoare si masini agricole a cunoscut o evolutie pozitiva pe ansamblu. Situatia existenta la 30 iunie 2002, comparativ cu anul 1989, este urmatoarea:
1989 2002 %
Tractoare 129.239 168.606 30
Combine paioase 38.453 25.711 -33
Pluguri 70.708 128.189 81
Grape-disc 37.119 74.276 100
Semanatori paioase 18.347 29.527 61
Semanatori prasitoare 18.111 31.979 77
Remorci tractor 49.990 74.904 50
Rezulta cresteri importante atât la tractoare cât si la masinile agricole, exceptie facând doar combinele. Dar, cu toate ca numeric acestea sunt in descrestere, si aici evolutia este pozitiva, având in vedere achizitionarea din import a combinelor de mare putere, cu performante ridicate.
Adevarul este ca distributia teritoriala a parcului tehnic este diferita in principalele zone agricole. Astfel, in regiunile de vest, nord-vest si centru, unde producatorii agricoli au achizitionat numeroase tractoare si masini agricole, incarcatura s-a diminuat semnificativ in ultimii ani, fara insa a se putea considera optima. Din pacate, in zonele din est si sud-est, unde de altfel ponderea agricola este ridicata, incarcatura este extrem de mare, ajungând la 84 ha pe tractor si peste 179 ha pe combina. Iar acest lucru ingreuneaza efectuarea lucrarilor agricole, cu implicatii negative asupra productiei agricole. La aceasta contribuie si faptul ca, mai ales in aceste zone, o mare parte din parcul tehnic are durata de functionare depasita, ceea ce conduce implicit la costuri mari de intretinere, intârzierea lucrarilor si consumuri ridicate de carburanti.
Specialistii remarca si un alt fapt cu implicatii negative. ªi anume, tractoarele de 65 CP reprezinta peste 70 % din total, aceasta structura fiind total neadecvata. Ca urmare, lucrarile de arat, grapat sunt efectuate cu consumuri energetice ridicate si cu viteze reduse, in conditiile in care pe circa 70 % din suprafata tarii sunt soluri grele.
Un numar de peste 280.000 tractoare
ºinând seama de volumul lucrarilor din perioadele de vârf ale activitatilor agricole, specialistii au calculat numarul de tractoare si masini agricole necesare pentru realizarea unei dotari optime a agriculturii.
¥n ceea ce priveste tractoarele, spre exemplu, numarul este de minimum 280.000 bucati, având in vedere puterea-etalon de 65 CP. Se recomanda, insa, orientarea spre o structura adecvata a claselor de putere, care ar acoperi cerintele diferitelor tipuri de lucrari si de soluri existente in tara noastra. Aceasta structura ar trebui sa cuprinda circa 5 % tractoare de 20-30 CP (necesare pentru curti, gradini etc.), 28 % tractoare de 45 CP (pentru viticultura, pomicultura, legumicultura), 34-35 % tractoare de 65 CP, 20 % tractoare de 100 CP si 11-12 % tractoare de mare putere, respectiv de 180-230 CP.
Masuri pe termen scurt si mediu
Cresterea dotarii tehnice a agriculturii s-a datorat, fara indoiala, unor masuri adoptate la nivel guvernamental pentru sprijinirea producatorilor agricoli in achizitionarea de tractoare si utilaje. Astfel, prin Ordinul nr. 97/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, s-a alocat din Fondul special "Dezvoltarea agriculturii românesti" 55 % din preturile tractoarelor, combinelor si masinilor agricole, producatorii agricoli platind doar 45 % din preturi. Acelasi nivel de sustinere a fost prevazut si in Ordinul nr 221/2002, ordinul 360/2002 (destinat achizitionarii de la SC "Tractorul" Brasov), Ordinul 141/2002 care a vizat utilajele zootehnice si Ordinul nr 477/2002 destinat utilajelor agricole, exclusiv combine. De asemenea, Ordinul MAAP nr. 117/2002 a avut ca obiect achizitionarea de instalatii pentru irigat, alocatia fiind de 70 % din preturi.
Astfel s-a reusit deblocarea pietei masinilor agricole din tara noastra, sprijinul fiind benefic atât agriculturii cât si constructorilor de utilaje agricole.
Din datele furnizate de MAAP rezulta ca, in urma subventionarii de catre stat, din 2001 si pâna in prezent, au fost cumparate peste 7000 de tractoare, 320 de combine, 2560 de semanatori pentru paioase, 3850 semanatori pentru prasitoare si alte masini agricole. Este de remarcat faptul ca, in aceste conditii, constructorii de masini au avut posibilitatea de a diversifica si imbunatati calitatea poduselor, reusind astfel sa câstige segmente importante ale pietei. Este vorba de introducerea in fabricatie a unor utilaje performante, cresterea fiabilitatii si confortului in exploatare, imbunatatirea designului.
Pornind, insa, de la cerintele stringente privitoare la dotarea agriculturii, specialistii propun organismelor de decizie adoptarea, in continuare, de noi masuri in acest scop. ¥n opinia lor, extrem de benefica este, in acest sens, implementarea masurilor specifice Programului SAPARD, care, incepând din 2003, urmeaza sa sustina investitiile in exploatatii agricole, precum si dezvoltarea serviciilor in agricultura. Concomitent, ei considera ca sunt necesare facilitati reale privind promovarea echipamentelor agricole performante, imprumuturi pe termen lung, prime de export, sustinerea accesului la informatii etc. De asemenea, ei propun spijinirea producatorilor, prin intermediul Agentiei Nationale de Consultanta Agricola, in intocmirea planurilor de afaceri, aplicarea tehnologiilor cu imput-uri reduse, orientarea spre o structura optimizata a parcului tehnic, utilizarea oportunitatilor oferite de furnizorii de tehnica agricola. Si, nu in ultimul rând, scolarizarea si perfectionarea personalului care utilizeaza echipamentele agricole, in vederea realizarii unei eficiente maxime in exploatarea acestora.