Invatamantul politehnic - încotro?
Data: 1-16 ianuarie 2003
Considerând ca exista un moment conjunctural pentru o analiza, Universitatea "Politehnica" din Bucuresti a organizat o conferinta cu subiectul "Invatamântul tehnic din UPB - traditie si perspectiva", în ziua de 5 decembrie 2002, la care au participat membrii corpului didactic, directorii unor companii industriale, studenti si reprezentanti ai societatii civile.
Dupa o magistrala expunere a dlui prof.dr.ing. Ioan Dumitrache, rectorul UPB, a urmat o dezbatere care a demonstrat interesul cu care a fost urmarit subiectul de catre cei prezenti, din care am retinut o serie de idei interesante pentru corpul ingineresc.
Profesiunea de inginer în Principatele Românesti, exercitata de români, a aparut la începutul sec. XIX, dupa ce o pleiada de tineri din Muntenia si Moldova au plecat sa studieze ingineria în tarile din apusul Europei, la universitatile din Franta, Italia, Elvetia. Intorsi în tara, ei au pus bazele învatamântului tehnic autohton. Nume de referinta ale începuturilor sunt Gh. Asachi la Iasi (1814) si Gh. Lazar la Bucuresti (1918). Ctitorul învatamântului politehnic durabil din Bucuresti a fost Gh. Duca (1875), având ca model programele analitice de învatamânt ale marilor politehnici din Apus, fapt devenit traditional pentru învatamântul ingineresc din România.
Fata de cele douazeci de facultati existente în 1990 în cadrul UPB, a fost înfiintata si o facultate de inginerie cu predare în limbi straine, cu sapte departamente: matematici aplicate; fizica; bioinginerie; socioumane; pregatire pedagogica; educatie fizica si sport.
In acest an frecventeaza cursurile de zi 22.375 de studenti, dintre care platesc taxe de scolarizare 2215; la învatamântul postuniversitar sunt înscrisi 1471 de studenti; la doctorat cu frecventa si fara frecventa sunt înscrisi 2703 studenti si la facultatea de predare în limbi straine 1172 de studenti. Dupa 1990, numarul specializarilor a crescut foarte mult: în prezent sunt 88 de specializari cu o oferta de 143 de programe.
Corpul profesoral este format din 1700 de cadre didactice fizic (existând 3000 de posturi, neocupate fiind aproximativ 2300 de posturi).
Baza materiala este considerata buna (nu foarte buna), s-au investit în ultimii ani 10 milioane de USD în tehnica de calcul si laboratoare de cercetare competitive.
In strategia UPB exista preocuparea ca studentii sa fie pregatiti ca specialisti, pentru a asigura cererea de ingineri, dupa piata fortei de munca deficitara în acest moment, astfel ca absolventii sa poata fi integrati imediat în industrie acolo unde lipsesc resurse umane specializate.
Se poate da ca exemplu ca la solicitarea CNE Cernavoda, în luna decembrie 2002 au fost angajati un numar de 19 studenti din anul 5.
Pentru pregatirea studentilor se cauta un echilibru între pregatirea fundamentala si cea tehnica.
In viitor se va analiza sistemul de predare, învatare, evaluare. Formele de învatamânt devenite clasice, dar învechite, trebuie înlocuite cu metode moderne de predare. Se preconizeaza cresterea numarului de candidati la masterat si doctorat de la 12% la 30%.
UPB, prin metodele de învatamânt practicate, este competitiva pe piata europeana, poate prelua si oferi cursuri în parteneriat cu alte universitati.
O situatie îngrijoratoare o reprezinta corpul didactic: majoritatea profesorilor si corpului didactic ajutator au vârste cuprinse între 55-65 de ani, sefii de lucrari - din ce în ce mai putini - au vârste cuprinse între 30-45 de ani si chiar între 45-55 de ani. Pentru tinerii studenti, o cariera didactica nu este atractiva în primul rând din cauza salariilor foarte scazute. Educatia continua trebuie realizata cu deosebita atentie. Un inginer absolvent poate lucra timp de 40 de ani în productie. Dar perioada de valabilitate a cunostintelor sale se perima (în momentul de fata) în timp de cinci ani. Cantitatea de cunostinte creste exponential, dupa unele previziuni în anul 2020 topul cunostintelor se va dubla în aproximativ 70 de zile. (In ultimii ani s-au introdus mai multe cunostinte decât în ultimele cinci milenii, mecanica actuala s-a dezvoltat în 2000 de ani; tehnologia informationala în 50 de ani; biotehnologia în 25 de ani; Internet-ul în cinci ani). Acestea sunt argumentele unei educatii continue, absolventul ramânând legat de scoala pe tot parcursul vietii profesionale.
Se preconizeaza organizarea de noi facultati în cadrul UPB, cum ar fi: bioinginerie si nanostiinte; matematici aplicative; stiinta calculatoarelor; inginerie industriala.
UPB este implicata în numeroase programe de cercetare-dezvoltare nationale si internationale. In politehnica bucuresteana sunt opt centre de cercetare cu structura competitiva pe plan mondial, care vor participa la competitie si în cadrul Programului Cadru 6 (P.C.6) al Uniunii Europene. In sfera proiectarii, exista posibilitati în toate domeniile existente în lume.
Invatamântul la distanta este practicat de numeroase universitati din Europa si Statele Unite, fapt care creeaza pe aceasta piata o concurenta acerba. Senatul UPB îsi pune întrebarea daca în acest moment este necesara investitia în tehnologia necesara acestui mod de învatamânt. In SUA sunt sute de universitati care practica învatamântul la distanta. Universitati din SUA si Anglia ofera cursuri pentru Asia, China, Hong-Kong, Singapore, astfel peste tot a patruns învatamântul la distanta. Universitatile fiind conectate la viata economica, trebuie sa faca fata competitiei, ca studentii sa aiba acces, un personal care sa asigure prestigiul si calitatea procesului de învatamânt si o buna reputatie interna si internationala.
In prezent, UPB se confrunta cu o lipsa acuta de personal, o finantare precara, bazata pe un sistem depasit, conceput în anul 1992.