Managerul depasit
Data: 1-16 ianuarie 2003
Dupa cum se stie, stresul este reactia pe care organismul uman o are fata de actiunea factorilor de mediu. Ca si în cazul E-urilor (otravurile pe care le mâncam zilnic), nu orice stres este daunator. Ceea ce în mod obisnuit numim stres este reactia negativa a unei persoane fata de tensiunea la care este supusa. Pentru unii oameni, viata zilnica este mult mai stresanta decât pentru ceilalti. Teama si îngrijorarea se pot acumula, determinând stari depresive si chiar anumite afectiuni fizice, aparent fara nici o legatura cu starea psihica. Cauzele stresului sunt bine cunoscute în prezent de specialistii domeniului, astfel încât efectele sale pot fi preîntâmpinate. Una din principalele surse de stres este grija pentru ziua de mâine, prin urmare se recomanda alungarea oricaror gânduri de tip ce se va întâmpla daca constituie o modalitate utila de prevenire si diminuare a stresului. Acelasi efect benefic îl are si managementul eficient al timpului. Din cauza aceasta se recomanda respectarea pauzelor de masa, neprelungirea excesiva a programului de lucru, renuntarea la alcool si la alte droguri, evitarea reactiilor pripite, repezite, detasarea pentru moment de o situatie neplacuta ¿i chiar numararea pâna la zece. Modul în care managerii eficienti îsi organizeaza propriul timp de care dispun este un subiect favorit pentru listele de atributii. Iata câteva exemple: planifica-ti fiecare zi în fiecare seara; alcatuieste-ti o lista de activitati în ordinea prioritatilor ¿i tine seama de timpul necesar fiecareia; accentueaza sarcinile-cheie si asigura-te ca vor fi îndeplinite; nu-ti aglomera ziua cu activitati care mai pot astepta; rezerva-ti timp pentru tine însu¡i sau pentru o eventuala problema neprevazuta; încearca sa reduci, pe cât posibil, întreruperile cauzate de apelurile telefonice (eventual închizându-¡i între anumite ore mobilul) ¿i încadrându-le în timpul rezervat sarcinilor respective; coroboreaza problemele fiecarei zile cu cele ale întregii saptamâni, luni etc., armonizându-le cu scopul propus.
Nu orice specialist poate deveni si un manager eficient
Din multe puncte de vedere, nu se poate compara activitatea unui pilot la un raliu de formula 1 sau de pe o aeronava transoceanica cu activitatea unui îngrijitor de spatii verzi, dupa cum nu se poate compara activitatea pe care o depune un inginer-dispecer la o centrala nuclear-electrica cu cea depusa de un lacatus mecanic sau o confectionera din industria vestimentatiei. La fel nu poate fi comparata activitatea unui chirurg cu cea pe care o presteaza un infirmier. Sunt diferente mari între munca unui lucrator manual si cea pe care o presteaza un lucrator intelectual (adica omul care pune la treaba ce are între urechi, mai degraba decât forta musculara si abilitatea de a regla o masina). De regula, nu se compara starea de stres pe care o acumuleaza în cadrul activitatii profesionale cadrele de conducere (presedintii si directorii generali de corporatii multinationale, directorii de uzine si fabrici ), oamenii de afaceri, profesorii , inginerii, medicii, economistii, juristii, ziaristii, moderatorii de emisiuni televizate s.a. cu activitatea unui vânzator, bucatar, cofetar-patiser, tâmplar, operator la o masina asistata de calculator sau a unei cameriste (chiar daca lucreaza într-un hotel de 5 stele). Persoanele motivate muncesc cât trei si nu acuza stari de stres. În aceasta situatie se gasesc angajatii bestjobs: profesionistii din companiile multinationale (creatorii de publicitate, bancherii, vedetele TV, specialistii în consultanta financiara/ în make-up artist/în software engineer, analistii programatori, administratorii de sistem, arhitectii, secretarele executive) si directorii de companii multinationale. Sunt cazuri de manageri-lideri mai stresati decât angajatii care nu si-au însusit cultura organiza¡iei (care, de regula, este axata pe competenta, profesionalism, profit si durabilitate). Dupa cum mai stresat este un manager cu aptitudini de lider decât un manager-formal (mai slab pregatit si mai pu¡in capabil decât proprii angajati). Un manager-formal, catapultat prin procedee oculte si mita în posturi de decizie la vârf poate cauza mari daune economiei nationale, deoarece blocheaza implementarea strategiilor necesare ca aerul anumitor sectoare de activitate (industrie, automobile, telecom, construc¡ii, media, banci si asigurari, retail). Din pacate, în tara noastra mai sunt multi factori de decizie la vârf ineficienti si corupti. Pot fi întâlniti peste tot: în supraponderalele organisme guvernamentale, în sutele de întreprinderi industriale si regii (care consuma mai mult decât produc), în justitie, înva¡amânt, în spitale, la administratii financiare. Din motive subiective (pile, cunostinte, relatii) de multe ori se sare peste criteriile unei munci de conducere si se evita testarea psihologica. Rareori se iau în considerare la promovarea în muncile de conducere trasaturile de personalitate corespunzatoare mediului organizational în care trebuie sa se integreze viitorul manager, recomandate de literatura din domeniul managementului resurselor umane. Factorul de decizie dintr-o organizatie (firma, fabrica, laborator de cercetari, spital, universitate, agentie guvernamentala) este într-o situatie diferita fata de un specialist dintr-un anumit domeniu: timpul factorului de decizie tinde sa apartina oricui altcuiva; factorii de decizie sunt obligati sa functioneze în continuare daca nu actioneaza hotarât pentru schimbarea realitatii în care traiesc si muncesc; factorul de decizie este în interiorul organizatiei; este eficient numai daca si atunci când altii folosesc contribuita lui. Cei 4 parametri îl macina pe conducatorul eficient si îl lasa rece pe cel ineficient si corupt. Un studiu efectuat în Statele Unite pe un esantion de 1.000 de directori a descoperit ca 57% dintre ei aveau probleme digestive, 62% sufereau de insomnie, 64% acuzau dureri de cap, iar 33% cunosteau ce înseamna o durere de stomac. Toate aceste simptome de stres, de asemenea mentionate în respectivul studiu, au fost: dificultati în luarea deciziilor, raceli frecvente, conflicte nejustificate cu colegii, lipsa energiei, depresii, nervozitate. Rezultatele studiului au evidentiat faptul ca economia Statelor Unite pierde anual 75 mld. de dolari din cauza afectiunilor provocate de stres. Pierderile provin din absenteism, productivitate scazuta si probleme sociale, ca si din costurile medicale directe. Un sondaj a descoperit faptul ca o persoana afectata de stres pierde, în medie, 16 zile de lucru într-un an, din diferite cauze.
Sindromul managerului depasit
Unul din efectele cauzate de stresul prelungit, chiar si de intensitate mai scazuta, este fenomenul cunoscut sub numele de sindromul managerului depasit. Aceasta stare, denumita si epuizare, apare când managerul nu mai poate lucra cu întreaga capacitate fizica, psihica si intelectuala, deoarece sufera de o depresie nervoasa, cauzata de problemele profesionale. Fata de cele mai multe dintre efectele evidente ale stresului, acest sindrom si cauzele lui sunt mult mai greu de identificat. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca mai mult de un sfert din managementul de vârf al organizatiilor de peste Ocean este afectat. Performantele lor profesionale cresc permanent, ating un anumit plafon, apoi brusc, managerii pierd orice control si initiativa. Managerul epuizat afectat de acest sindrom nu simte întotdeauna presiunea evenimentelor stresante. El poate fi multumit de postul sau, dar nu constientizeaza faptul ca entuziasmul sau si cheful de munca au disparut.
Autoevaluarea este cel mai dur test al managerilor profesionisti
Un profesionist este capabil sa evalueze modul curent de derulare a activitatii si sa vina cu solutii de optimizare. El dovedeste (si nu doar afirma) siguran¡a de sine în mânuirea conceptelor proprii domeniului de activitate, complexitate si profunzime, în aprecierea dificultatilor activitatii respective si deschiderea catre nou, este relaxat si creativ, este autentic si usor de remarcat. În linistea discutiei cu sine, în deplina sinceritate, trebuie sa-si bifeze calita¡ile pe care într-adevar le are în cel mai înalt grad ¿i cele care lipsesc si la care trebuie lucrat. Profesionistilor care lucreaza în managementul de vârf (top manager) sau în etajul de mijloc (middle manager) li se recomanda ca periodic sa se autotesteze. Fie ca sunt manageri radicali (poseda secretul de a obtine inovatii la foc automat), transparenti (comunica fiecarui angajat salariul si stocul de actiuni ale colegilor), renascentisiti (adica pun accentul pe câstigarea respectului), descurcareti (obtin unda verde în orice problema) sau umani (nu încredinteaza subalternilor misiuni care le depasesc posibilitatile), li se recomanda sa-si ia periodic pulsul. Daca prezentati mai mult de unul din simptomele urmatoare, este foarte probabil sa fiti afectat de sindromul managerului depasit: obisnuiti sa absentati sau sa întârziati; plecati de la serviciu mai devreme; prelungiti pauzele de masa; evitati proiectele si ideile noi; nu acordati atentie detaliilor; nu va gânditi niciodata la proiectele pe termen lung; refuzati sa mai acumulati noi cunostinte; sunteti indiferent; nu aveti spirit de echipa; sunteti nerabdator si irascibil; sunteti lipsit de entuziasm; lucrati fara placere s.a.m.d.
Cum putem înlatura stresul cronic?
Organizându-va mai bine timpul, puteti înlatura stresul cronic, care se afla adesea la originea acestui sindrom. În completare la îmbunatatirea anumitor segmente de organizare a timpului, puteti încerca si unele dintre urmatoarele tehnici: învatati o noua meserie. Alegeti una foarte cautata si apreciata, dar fara nici o legatura cu domeniul activitatii dvs. curente. Pregatiti-va cât mai bine; învatati pe altii meseria dvs. Predati cunostin¡tele pe care le-ati acumulat managerilor tineri sau studentilor de specialitate. Acest lucru va poate deschide noi perspective asupra activitatii dvs. curente; participati la o întrecere. Un nou proiect va poate reîncarca cu entuziasm. Nu va faceti probleme daca aveti sau nu timp. Printr-o organizare corespunzatoare si o lista de prioritati, va puteti face timpul necesar; reevaluati-va obiectivele în ceea ce priveste carierea. Poate ca nu mai sunteti pe calea pe care ati ales-o. Acordati o clipa si realizarilor de pâna acum. Cum puteti construi ceva nou pe baza lor? Fixati-va obiective pe termen scurt. Veti descoperi un nou sens al succesului când le veti atinge; deveniti manager lider. Nu participati într-un mod pasiv. Oferiti-va sa conduceti un comitet, o echipa de interventie sau un grup profesional.