Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020 (II)
Data: 1 - 15 ianuarie 2015
Continuam sa prezentam, in numarul de fata, ample fragmente din Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020 (SNCDI 2020). Documentul sustine rolul strategic si pozitia prioritara a cercetarii ca motor de crestere a competitivitatii economice si urmareste conectarea la noile prioritati ale stiintei si tehnologiei din Uniunea Europeana stabilite de Strategia Europa 2020, dar si la principalul instrument de implementare - programul Orizont 2020. Strategia cuprinde principiile, obiectivele si un sumar al masurilor recomandate pentru perioada 2014 - 2020.
Sustinerea specializarii inteligente
Principalele directii de actiune pe acest segment sunt orientate catre dezvoltarea de proiecte initiate de firme, centre de competenta, infrastructura de inovare (acceleratoare si incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic), programe de doctorat si postdoctorat in domenii prioritare, infrastructuri de cercetare („roadmap“ national), performanta si concentrare organizationala, un mecanism de orientare strategica.
Proiecte initiate de firme
Principiul fundamental al mecanismelor de interventie ale Strategiei este cel al cofinantarii cercetarii-inovarii. Rolul instrumentelor de interventie este modelarea riscului operatorilor economici. Proiectele initiate de operatorii economici privati in toate etapele progresului, de la idee pana la valorificarea sa economica, vor beneficia de mecanisme de suport adecvate. Strategia promoveaza, de asemenea, intensificarea transferului de cunostinte tehnice, imbunatatirea portofoliilor de proprietate intelectuala, mobilizarea resurselor financiare private inspre activitatile CDI si o mobilitate ridicata a cercetatorilor intre organizatiile publice si cele private. Masurile concrete includ: ? finantarea proiectelor tematice printr-un ansamblu de instrumente - pe termen scurt si lung, pe faze ale ciclului de la idee la comercializare - concentrate pe domenii prioritare; ? finantarea de proiecte CDI derulate de intreprinderi, individual sau in parteneriat cu institutele de CD si universitati, in scopul inovarii de procese si de produse (bunuri si servicii) in sectoarele economice care prezinta potential de crestere.
Centre de competenta
Centrele de competenta constituie un mijloc de a creste interactiunea dintre cercetarea publica, companiile private si sectorul serviciilor publice, prin sustinerea unor agende de cercetare comune. Ca asocieri formale de tip public-privat, centrele servesc atat interesului public, cat si celui al operatorilor economici, prin programele lor de activitati comune. Cercetarea in cadrul acestor platforme furnizeaza solutii tehnologice competitive pentru probleme specifice, educa cercetatorii, incurajeaza schimburile de personal, transferul de cunoastere si crearea de portofolii de proprietate intelectuala. Strategia sustine astfel de platforme printr-un modul dedicat sustinerii centrelor de competenta (cu cofinantare pe 5 - 7 ani).
Infrastructura de transfer si incubatoare de inovare
Absenta unui numar adecvat de profesionisti in interiorul organizatiilor publice de cercetare reprezinta provocarea principala la adresa transferului de tehnologie si cunoastere intre spatiul public si cel privat. Organizatiile CDI publice nu dispun de echipe adecvate de transfer, astfel incat cercetarea cu potential comercial sau social nu este fructificata in mod optim. Ca urmare a eforturilor de a atrage finantare europeana pentru profesionalizarea activitatilor de suport pentru inovare, incubatoarele romanesti au sustinut mai degraba infiintarea si gazduirea firmelor decat intregul spectru de servicii relevante. In consecinta, Strategia sustine masuri de profesionalizare pe segmentul de transfer tehnologic din organizatiile publice de cercetare si din alte organizatii orientate spre inovare, prin: ? instrument de specializare a personalului in transferul tehnologic; ? instrument de dezvoltare a capacitatii de comercializare in universitati, cu accent pe formarea resurselor umane specializate; ? instrument de dezvoltare a incubatoarelor si centrelor de transfer la nivel regional; ? platforme de tranzactionare pentru cererea si oferta de proprietate intelectuala; ? instrument specific pentru angajare/detasare temporara de personal cu inalta calificare, pentru incurajarea fluxului de resurse umane dinspre sectorul public (institute, universitati) inspre firme cu activitate de CDI.
Doctorate si postdoctorate
In ultimii ani s-au facut investitii majore in educatia doctorala si specializarea postdoctorala, inclusiv prin programul POS-DRU. Totusi, in ciuda interesului sporit pentru doctorat, cariera de cercetator nu este una atractiva astazi. Pe de alta parte, directionarea unei parti semnificative a fondurilor pentru cercetare-inovare catre un numar restrans de domenii presupune si o concentrare corespunzatoare a doctoratelor si a stagiilor postdoctorale (fara a neglija domeniile de prioritate publica sau cercetarea fundamentala). Integrarea unei proportii semnificative a doctoranzilor si a doctorilor tineri in proiecte CDI de echipa, cu teme de interes privat sau public, reprezinta principala masura de apropiere a doctoratului in stiinta de rezultate relevante economic sau social. Astfel, Strategia sprijina: ? continuarea finantarii programelor doctorale si a programelor de postdoctorat, cu alocarea unei ponderi crescute domeniilor de specializare inteligenta, prin Programul operational Capital uman; ? reglementarea si organizarea doctoratului industrial pentru a creste corelarea formarii resurselor umane cu nevoile mediului economic; ? definirea unei parti importante a temelor de cercetare doctorala in cadrul proiectelor finantate public, cu plata doctoranzilor ca tineri asistenti de cercetare din bugetul de proiect; ? adoptarea pe scara larga a „Principiilor de pregatire inovatoare in domeniul doctoratului“.
Infrastructuri („roadmap“ national)
Datorita sinergiei dintre fondurile bugetare si fondurile structurale din ciclul financiar 2007 - 2013, avand ca scop modernizarea infrastructurii CD, un numar semnificativ de organizatii publice de cercetare dispun acum de infrastructuri moderne. Provocarile principale pentru urmatorul interval strategic sunt continuarea consolidarii infrastructurii de cercetare si, in mod special, utilizarea adecvata a celei disponibile (deocamdata folosita sub nivelul optim, fara a asigura un acces transparent la resurse si fara a oferi servicii de valoare adaugata pentru mediul economic). Solutia o reprezinta reactualizarea „roadmap-ului“ national, in functie de: prioritatile CD identificate pentru urmatorul interval strategic; investitiile deja facute; evaluarea ex-ante a gradului de utilizare a infrastructurii propuse; angajamentul de a deschide accesul la infrastructuri catre alti operatori din cercetarea publica.
Strategia promoveaza serviciile oferite de infrastructurile existente si continua investitiile in infrastructuri prin:
? realizarea unui nou „roadmap“ national al infrastructurilor CD, bazat pe prioritati si pe o fundamentare prospectiva a nevoilor, care sa identifice specializarile inteligente si prioritatile publice deservite, conditiile de finantare (de exemplu, evitarea duplicarilor) si obligatiile privind accesul;
? sustinerea finantarii proiectelor majore si a marilor infrastructuri CD din sectorul public pentru dezvoltarea infrastructurii existente, crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare etc.) si sprijinirea construirii infrastructurilor de cercetare paneuropene in Romania;
? cofinantarea proiectelor de infrastructuri CD pentru intreprinderi;
? constituirea Registrului national al infrastructurilor de cercetare-dezvoltare, care va asigura accesul sporit la infrastructuri atat pentru mediul public, cat si pentru cel privat, va crea o piata a serviciilor stiintifice si tehnice, va contribui la vizibilitatea internationala a rezultatelor cercetarii din Romania si la sustenabilitatea economica a operarii instalatiilor.
Mecanism de orientare strategica
Scopul acestui mecanism este de a urmari procesele de specializare inteligenta si de a propune, periodic, corectii si reorientari. Mecanismul este integrat, functioneaza cvasipermanent, cu rezultate sistematizate si analizate la fiecare 2 ani, la mijlocul perioadei de implementare, si consta in: ? colectarea sistematica a datelor prin instrumente specifice (printre acestea: Registrul cercetatorilor, Registrul national al infrastructurilor de cercetare-dezvoltare, rapoartele de tip „capital intelectual“ sau de rezultate economice, bazele de date privind publicatiile si brevetele etc.), interoperarea, integrarea si analiza acestora; ? o procedura de identificare a tendintelor emergente, in special a celor tehnologice; ? un observator al perceptiei operatorilor asupra functionarii sistemului CDI.
Cercetare fundamentala si de frontiera
Marile infrastructuri de cercetare localizate in tara (Extreme Light Infrastructure, pilonul ELI-NP sau viitorul institut de cercetari avansate Fluvii, Delte, Mari „Danubius“) reprezinta ocazia de a deveni lider in anumite domenii de cercetare, prin care se poate recupera decalajul de cunoastere si tehnologie care desparte Romania de economiile dezvoltate ale Europei. Integrarea, la nivel global, constituie o oportunitate pentru tara noastra, care poate ocupa un loc central in initiative de cercetare internationale.
Internationalizarea mediului de cercetare din tara noastra constituie o premisa necesara, dar nu suficienta pentru atingerea excelentei stiintifice. Sistemul CDI trebuie defragmentat, pentru reducerea redundantelor si optimizarea investitiilor. Concentrarea de resurse publice va potenta nisele stiintifice in care Romania detine avantaj comparativ si va permite, eventual, crearea de nise noi de excelenta. Urmand principiul „resursele urmeaza excelenta“, internationalizarea si concentrarea vor cataliza colaborarile interdisciplinare si, prin intermediul lor, vor stimula stiinta cu rezultate care raspund problemelor de interes general.
Principalele directii de actiune sunt orientate catre accesul la cunoastere si cercetarea fundamentala, de frontiera si exploratorie.
Actiuni transversale
Pentru recuperarea decalajelor fata de UE in sectorul de cercetare, dezvoltare si inovare, Romania are nevoie de redimensionarea si recalibrarea componentelor sistemice - resurse umane, organizatii si infrastructuri de cercetare. Actiunile transversale deservesc simultan, direct si indirect, atat stiinta exploratorie si cercetarea fundamentala, cat si prioritatile de specializare inteligenta si cu relevanta sociala. Rolul lor este acela de a pregati atat ecosistemul CDI in ansamblu, cat si componentele sale individuale, sa ofere societatii cercetarea si inovarea de care aceasta are nevoie. Principalele directii de actiune sunt orientate catre cresterea capacitatii si performantei institutionale, piata muncii in cercetare, internationalizare, infrastructuri, educatie in stiinte, tehnologie si comunicarea stiintei.
Capacitate institutionala
O cercetare cu rezultate de talie mondiala, indiferent daca acestea apartin cercetarii fundamentale sau celei aplicate, depinde de modul de administrare a activitatilor CDI capabile sa sustina productia stiintifica. La randul sau, administrarea cercetarii necesita fonduri specifice pentru a asigura stabilitatea si relevanta cercetarii, alaturi de capacitatea de a atrage resurse. Urmatoarele principii se afla la baza finantarii institutionale:
- Finantarea se bazeaza pe evaluarea rezultatelor cercetarii stiintifice, precum si a impactului acestor rezultate (efecte economice si sociale);
- Evaluarea institutionala, in vederea finantarii, se realizeaza dupa standarde internationale recunoscute, cu participarea unor experti internationali;
- Evaluarea are o natura contextuala - tine cont, la nivelul criteriilor si indicatorilor, de dimensiunile relevante ale misiunii institutiei evaluate (de exemplu, dimensiunea educationala a universitatilor sau dimensiunea de asistenta a politicilor publice a unor INCD);
- Finantarea institutionala are pondere limitata in totalul fondurilor obtinute de institutie;
- Finantarea este predictibila: se realizeaza pe cicluri multianuale, dupa criterii facute publice cu cel putin doi ani inainte de inceperea urmatorului ciclu, si presupune o evaluare intermediara informativa (la jumatatea ciclului in curs);
- Criteriile de finantare incurajeaza initiativele de concentrare organizationala, atat in interiorul categoriilor de organizatii publice de cercetare, cat si intre categorii diferite de organizatii publice de cercetare (de exemplu, fuziuni intre universitati si institute).
Strategia sustine urmatoarele masuri: asigurarea unei finantari institutionale de baza pentru cercetare, acordata in urma evaluarii institutionale, pentru toate organizatiile publice de cercetare (institute si universitati), prin instrumente coordonate de MEN si Academia Romana; adoptarea pe scara larga, in organizatiile publice de cercetare din Romania, a rapoartelor (declaratiilor) de tip „capital intelectual“, ca instrument de (auto)evaluare si de planificare strategica.
Piata muncii in cercetare
Accesul doctoranzilor si al proaspetilor doctori la o cariera in cercetare ramane, deocamdata, limitat, ca si schimbul de personal de cercetare intre organizatiile publice si private. Printre evolutiile ingrijoratoare se numara prezenta modesta a cercetatorilor straini in mediul de cercetare romanesc, alaturi de proportia in scadere a cercetatorilor intre angajatii mediului privat. Strategia sustine masuri de crestere a atractivitatii carierei de cercetare, ce impun si regandirea partiala a sistemului de pregatire doctorala. Strategia sprijina cresterea mobilitatii interne si internationale a cercetatorilor si, totodata, deschiderea mai larga a mediului de cercetare public catre cercetatorii din mediul privat si din strainatate, inclusiv prin: ? integrarea doctoranzilor si tinerilor doctori in proiecte CDI; ? incurajarea atragerii cercetatorilor cu competente avansate din strainatate pentru conducerea de proiecte intr-o institutie gazda din Romania; ? obligativitatea organizatiilor publice de cercetare de a publica toate posturile deschise in Euraxess si de a adera la Carta si Codul European al cercetatorului; ? introducerea de politici privind identitatea electronica a cercetatorilor pentru acces la servicii digitale pentru cercetare; crearea Registrului cercetatorilor din Romania, inclusiv pentru cei care participa la proiecte romanesti, in scopul cresterii transparentei in comunitatea cercetatorilor si al accesului rapid la cercetatorii relevanti pentru orice tip de entitate interesata - parte a unui demers mai larg de asigurare a unei baze analitice (de tip Big Data) pentru fundamentarea politicilor publice si a accesului liber la datele publice.
Internationalizare
Competitivitatea internationala a cercetarii romanesti, prezenta pe pietele internationale a produselor inovatoare realizate in tara si deschiderea globala a pietei nationale de CD depind de sustinerea afilierii sau participarii organizatiilor romanesti la initiativele, organismele, programele sau infrastructurile regionale, europene ori internationale. Strategia asigura fondurile necesare pentru participarea Romaniei la initiativele comune de programare (JPI), initiativele tehnologice comune (JTI), parteneriatele europene pentru inovare (EIP), precum si la programele bilaterale si la o serie de organisme internationale. Strategia garanteaza, totodata, cofinantarea pentru participarea la proiectele din cadrul Orizont 2020, precum si alte tipuri de parteneriate institutionale, catedre comune, colaborari la nivelul clusterelor de inovare sau al altor instrumente internationale in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii. Printre masurile principale se numara: ? sprijinirea participarii la proiectele din cadrul Orizont 2020; ? sprijinirea participarii coordonate la initiative europene - initiativele de programare comuna (JPI), initiativele tehnologice comune (JTI)/parteneriatele europene pentru inovare (EIP) - si a colaborarii cu terte tari; sustinerea participarii la organisme internationale (CERN, ESA etc.) pe baza de planuri integrate de participare; ? finantarea apelurilor bilaterale; ? crearea de sinergii cu programe ale Uniunii Europene gestionate la nivel central in domeniul CDI prin proiecte de „twinning“ si „teaming“ (la nivelul centrelor de excelenta emergente, regiunilor inovatoare, clusterelor inovatoare din Romania si UE); ? infiintarea unor catedre (de tip „ERA chairs“) pentru atragerea cercetatorilor sau cadrelor universitare de renume.
Infrastructuri majore si clustere de inovare
Romania este lider al unor initiative ce capitalizeaza fie performantele sale stiintifice (Extreme Light Infrastructure, pilonul ELI-NP), fie dotarile sale naturale (Centrul International pentru Cercetari Avansate Fluvii, Delte, Mari „Danubius“). Dincolo de impactul stiintific major, astfel de proiecte de infrastructura promit beneficii in cercetarea aplicata si in economie, stimuland aglomerarea competitiva de resurse umane, financiare si de creativitate. Strategia sustine investitia in mari infrastructuri, precum si alte tipuri de parteneriate bazate pe stiinta, concentrate geografic si orientate spre comercializarea ideilor stiintifice si tehnologice. In acest scop, Strategia stipuleaza masuri pentru: ? asigurarea fondurilor pentru investitiile deja angajate si a celor in curs de angajare si sustinerea dezvoltarii unor concentrari in jurul acestor mari infrastructuri; ? sustinerea finantarii unor clustere existente sau emergente, in masura in care exista interes privat in acest domeniu; ? sustinerea dezvoltarii resurselor umane specializate in administrarea si dezvoltarea clusterelor inovatoare.
Educatie in stiinte si tehnologie si comunicarea stiintei
In perioada 2000 - 2012, raportul dintre absolventii din domeniul stiintelor si tehnologiei si populatia totala s-a ridicat peste media europeana. In acelasi timp, stiinta nu are o prezenta publica adecvata in Romania, in ciuda largii popularitati de care se bucura anumite performante stiintifice. Alfabetizarea stiintifica a populatiei de toate varstele continua sa fie scazuta, o realitate care se reflecta mai ales printre tineri. Strategia sustine masuri de atragere a tinerilor catre stiinta, in mediul formal de educatie si in afara sa, prin masuri precum: ? atragerea tinerilor talentati spre cariera de cercetare, prin organizarea de concursuri cu premii pentru solutii inovatoare; ? infiintarea unui Oras al stiintei in proximitatea unui cluster de inovare sau a unei infrastructuri majore; ? organizarea de turnee de popularizare a stiintei, expozitii, zile deschise, inclusiv pentru promovarea rezultatelor de exceptie ale cercetarii romanesti; ? promovarea interesului pentru stiinta si inovare in invatamantul preuniversitar, prin includerea in manuale si in materialele didactice electronice a descoperirilor recente, prin includerea in curriculum a unor elemente de educatie privind antreprenoriatul bazat pe inovare, prin colaborarea cu revistele tehnice adresate elevilor si cu publicatiile de popularizare a stiintei.
?inte
?intele Strategiei au fost fixate in spiritul convergentei Romaniei cu media UE. Provocatoare, dar realiste, tintele - prezentate in Tabelul 1 - au la baza premisa ca, pana in 2020, cheltuielile publice pentru cercetare vor creste treptat, pana la 1% din PIB, la care se adauga facilitatile fiscale (ajutorul indirect) pentru firmele private.