Sabba S. Stefanescu, fondator al scolii romane de geofizica

Sectia de Ingineria Petrolului, Minelor si Geonomiei a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania a organizat, la 5 iunie a.c., la sediul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania, „Comemorarea a 20 de ani de la plecarea dintre noi a Academicianului Sabba S. Stefanescu si sarbatorirea a 60 de ani de la absolvirea facultatii de catre seria de geofizicieni ce-i poarta numele“. La manifestare au participat reprezentanti de elita ai Academiei de Stiinte Tehnice din Romania si ai cercetatorilor din cadrul Institutului de Geodinamica Sabba S. Stefanescu al Academiei Romane, in frunte cu prof. Crisan Demetrescu, membru corespondent al Academiei Romane, directorul institutului, reprezentanti ai Catedrei UNESCO in Geodinamica din cadrul acestui institut, profesori din unitatile de invatamant superior din Bucuresti, Ploiesti, Timisoara, Petrosani, membri ai AGIR, geofizicieni din seria Sabba S. Stefanescu si din alte serii, invitati.
In deschiderea evenimentului, prof. as. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita, presedintele AGIR si al ASTR, a expus principalele date biografice ale acad. Stefanescu, dupa care prof. dr. ing. Dorel Zugravescu, membru corespondent al Academiei Romane, a detaliat activitatea de cercetator si profesor a marelui om de stiinta comemorat, precum si a absolventilor de acum 60 de ani ai Sectiei de Geofizica a Facultatii de Geologie din Bucuresti. S-a citit mesajul trimis adunarii de prof. Misac Nabighian. Au mai luat cuvantul prof. dr. Constantin Udriste, de la Universitatea Politehnica din Bucuresti, si prof. dr. ing. Nicolae Ilias, presedintele Sectiei de Ingineria Petrolului, Minelor si Geonomiei a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.

Intemeietor de scoala
Sabba S. Stefanescu s-a nascut la 20 iulie 1902, la Bucuresti, fiind al treilea si cel mai mic fiu al profesorului de paleontologie, academician si om politic Sabba Stefanescu si al sotiei sale Constanta (n. Demetrescu-Negrea), a urmat clasele primare privat apoi cursurile Liceului Sf. Sava. In 1917, a plecat impreuna cu familia la Paris, unde tatal sau avea de indeplinit o misiune diplomatica, unde a obtinut bacalaureatul la liceul St. Louis (1919). A studiat la presti-gioasa Ecole des Mines, obtinand diploma de inginer de mine in 1923. Reintors in tara, a lucrat un timp la minele din Valea Jiului, iar in 1927 a fost angajat la Institutul Geologic al Romaniei, unde a introdus studiile de prospectiune electrica a subsolului, pe care le-a continuat intreaga viata.
Gratie acestor studii, a intrat, incepand din 1929, in colaborare directa, mergand la Paris, cu fratii Conrad si Marcel Schlumberger, pionierii europeni ai prospectiunii electrice si fondatorii societatii de prospectiuni geofizice care urma sa devina gigantul Schlumberger Limited de astazi. In 1933, si-a reluat activitatea la Institutul Geologic, ramanand simultan inginer consultant al firmei Schlumberger.
Doctor in fizica al Universitatii din Bucuresti (1945), membru corespondent al Academiei Romane (1946), a devenit seful Sectiei de geofizica a Comitetului Geologic (1950) si titularul unei Catedre de geofizica nou creata la Institutul de Mine (1950) si trecuta apoi la Institutul de Petrol, Gaze si Geologie. In aceasta dubla calitate a contribuit esential, pana la pensionare (1967), la formarea primelor generatii de geofizicieni romani. Devenit membru titular al Academiei Romane (1963) si presedinte al Sectiei de Stiinte Geologice, Geofizice si Geografice (1966 - 1990) a acesteia, a fost director al mai multor institute de cercetari geofizice ale Academiei si Comitetului Geologic, redactor-sef al celor doua reviste de specialitate (Revue roumaine de geologie, geophysique et geographie si Studii si cercetari de geologie, geofizica si geografie, seriile de geofizica), presedinte al Comitetului National Roman de Geodezie si Geofizica. A fost ales membru de onoare al societatii geofizicienilor prospectori americani (Society of Exploration Geophysicists), „for developing the theoretical basis for several methods now in common use“ (1990).
Centrul preocuparilor sale stiintifice a fost baza teoretica a prospectiunii electrice. Este autorul unora dintre primele calcule (1930) in situatii realiste ale campului electromagnetic generat de un dispozitiv de prospectiune si ale rezistivitatii aparente asociate. O serie de lucrari ulterioare (1930 - 1950) este dedicata analizei detaliate a procedurilor curente de prospectiune electrica in curent continuu si curent alternativ. Mai tarziu, in teoria mediilor alfa a prezentat o serie flexibila de modele ale conductivitatii solului, care permit un calcul rapid al campului electric si faciliteaza interpretarea masuratorilor de teren.

Mesaj din departare
Prof. Misac Nabighian a fost studentul si apoi asistentul acad. Stefanescu. Dupa plecarea din Romania, Nabighian a avut o cariera deosebita in Statele Unite, ajungand profesor emerit al renumitei Colorado School of Mines din Denver, Colorado. Din China, unde a fost chemat sa tina cursuri de geofizica, a trimis un mesaj emotionant adunarii de comemorare, mesaj din care redam cateva fragmente:
„Domnul Sabba, care era un matematician superb, m-a invatat cum sa abordez o problema stiintifica. Dansul m-a invatat ca inainte de a ataca o problema cu matematica, mai intai trebuie sa ataci problema din punct de vedere fizic si sa imaginezi cum va arata solutia matematica ce va rezolva fizica problemei. Odata fizica problemei rezolvata, ecuatiile matematice devin usor de aplicat. Admiratia mea pentru domnul Sabba a crescut imens cand am colaborat cu dansul la publicarea articolului despre campul magnetic a doi curenti lineari inclinati, lucrare care a primit un premiu special de la Academia Romana. (...)
Recunostinta mea pentru domnul Sabba este imensa. Acasa, in biroul meu, am fotografia dansului si de cate ori intalnesc o problema teoretica mai dificila ma uit la dansul pentru inspiratie si ma gandesc: cum ar fi «atacat» problema asta domnul Sabba?
Clasa noastra a fost binecuvantata de a avea profesori exceptionali ca domnul Sabba, domnul Liviu (prof. Liviu Constantinescu), domnul Moisil (prof. Grigore Moisil) etc. Noi am primit o educatie superba care, din pacate, nu mai exista in prezent in tara. Cand luam cursuri de doctorand la Columbia University in New York, una din cele mai renumite universitati americane, aproape 90% din cursurile luate in matematica, fizica, geofizica si geologie le luasem in tara la un nivel mult superior.
Am avut ocazia sa intalnesc multi savanti renumiti, dar niciunul nu poate sta cu drepturi egale alaturi de profesorul nostru Sabba S. Stefanescu. (...)“
Pentru cei ce l-am cunoscut, academicianul Sabba S. Stefanescu a fost o persoana retinuta in relatiile umane, pastrand todeauna o distanta amabila, dar cu o conversatie foarte aleasa si agreabila, cultivand optimismul si raspandind in jurul sau multa seninatate. A avut o curiozitate intelectuala intensa si permanenta, inclusiv in chestiuni filozofice si artistice, iar claritatea expunerilor sale stiintifice este greu de uitat sau de egalat.
A fost un adevarat savant, un model de cercetator si de dascal.