Tezaur de istorie, cultura si tehnica feroviara

MUZEUL CFR, LA 75 DE ANI DE LA INAUGURARE

In luna iunie, timp de sase zile, s-au desfasurat manifestari de amploare dedicate unei aniversari care depaseste cu mult sfera de activitate feroviara prin relevarea unor momente ale istoriei nationale care genereaza un legitim sentiment de mandrie fata de opera inaintasilor si, in acelasi timp, un sentiment de responsabilitate fata de prezentul si viitorul tarii. Centrul National de Calificare si Instruire Feroviara - CENAFER promoveaza proiectul cultural, educativ si social „Tezaur de istorie, cultura si tehnica feroviara. Muzeul Ceferistilor la 75 de ani de la inaugurare“ intr-o maniera impresionanta. In fiecare dintre cele sase zile la care ne-am referit s-au organizat actiuni cu un puternic caracter evocator: • Muzeul CFR; • Calea ferata Bucuresti Filaret - Giurgiu; • Palatul CFR; • 160 de ani de la nasterea marelui inginer roman Anghel Saligny; • Foto-cinematografia feroviara si activitatea editoriala la CFR; • Modelismul feroviar din Romania. Special pentru aceasta ocazie, trenul Calugareni a circulat pe traseul Gara de Nord - Gara Regala Baneasa, de doua ori pe zi, iar trenul de cale ingusta, Mocanita Bucurestilor, pe traseul Muzeul CFR - Basarab.
Parteneri la aceste actiuni au fost Primaria Sectorului 1, Radio Romania si Ministerul Educatiei Nationale.
Consacram un amplu spatiu din numarul de fata al publicatiei noastre aniversarii Muzeului CFR prin consemnarea unor date si fapte incluse in valorosul material documentar reprezentat de brosura Istoria Muzeului CFR, Bucuresti, 2014, editata de CENAFER cu ocazia implinirii a 75 de ani de la inaugurarea muzeului.

Trei sferturi de secol de istorie
Ideea infiintarii unui Muzeu al Cailor Ferate Romane i-a preocupat foarte mult pe generalul Mihail Ionescu, fost director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Cailor Ferate Romane, cat si pe inginerul Ion Macovei, director general al CFR (care a pus la dispozitie toate mijloacele necesare pentru desavarsirea operei). Pentru respectarea adevarului istoric, se cere consemnat ca inginerul inspector general Theodor Bals a fost primul care - inca din 1924 - s-a gandit sa pastreze pentru posteritate tot ceea ce ar putea constitui un document istoric cu privire la nasterea si dezvoltarea Cailor Ferate Romane. El a salvat de la dezmembrare cateva tipuri reprezentative de material rulant, precum: locomotiva 43 „Calugareni“, una dintre primele sase locomotive care au circulat pe linia Bucuresti - Giurgiu (1869); locomotiva 103 „Romania“, din prima serie de locomotive Strussberg (1869 - 1870); locomotiva 683 „Tighina“, una dintre primele care au circulat intre Cernavoda - Constanta (1860).
In vederea colectarii unui numar cat mai mare de documente si materiale care urmau sa fie expuse in viitorul muzeu feroviar romanesc, in luna mai 1931, administratia CFR a trimis in teritoriu un apel catre toti furnizorii caii ferate. Acest document continea propunerile de organizare a muzeului, cu un „inventar“ impresionant, asa cum rezulta din facsimilul pe care-l publicam. Era vorba, intre altele, despre echipamente pentru uzine electrice, cazane cu aburi, turbine, aparataj electric, compresoare, piese care intrau in componenta locomotivelor, vagoanelor, scule, dispozitive, alte materiale care puteau oferi o imagine cat mai cuprinzatoare a activitatii feroviare din tara noastra.
In 1937, dupa infiintarea Directiei de Studii, ing. V. Misicu a facut un important pas inainte prin obtinerea autorizatiei de infiintare a Muzeului CFR. In foaia oficiala nr. 973, din 16 septembrie 1937, aparea primul ordin program de infiintare a Muzeului CFR. La Directia de Studii, ing. Misicu a gasit un grup de colaboratori, printre care inginerii H. Cusuta si O. Vatasan, care cercetau Arhivele CFR ale Academiei Romane, ale Ministerului de Comunicatii, Arhivele Statului etc. si adunau date asupra trecutului CFR si copiau documente. In acelasi timp, personalul CFR - cel activ si cel pensionat - a receptat cu caldura apelul aparut in diferite publicatii si formulat expres de ing. V. Misicu la 9 mai 1938, cu prilejul conferintei desfasurate la Cercul Inginerilor CFR.
Astfel, la 10 iunie 1939 - cu contributiile foarte interesante ale donatorilor - ia nastere, in adevaratul sens al cuvantului, primul muzeu cu specific feroviar din Romania, denumit in acea perioada Muzeul Ceferistilor. Institutia a fost deschisa in zona stadionului Giulesti, exponatele fiind gazduite atat sub tribune, cat si in curtea complexului sportiv.
Sala de sub tribuna stadionului avea 45 m lungime, 18 m latime si 9 m inaltime. O parte din materialul rulant, care nu a incaput in sala, a fost expus pe liniile din parcul stadionului. In 1939, se estima ca, in viitor, Gara Filaret, prima gara din Bucuresti (1869), va fi transformata in Muzeul CFR. Se preconiza, in acest fel, preluarea experientei din Occident, unde garile situate in centrul localitatilor au fost dezafectate.

Locul si rolul transportului feroviar in viata economica si sociala a tarii
Chiar de la inceput, muzeul oferea prin exponate, obiecte si fotografii, o imagine dintre cele mai expresive a locului si rolului Cailor Ferate Romane in evolutia economica si sociala a tarii. In brosura editata de CENAFER sunt mentionate, pe larg, numeroase obiecte si documente incepand cu locomotive, vagoane, elemente de infrastructura si terminand cu acte oficiale si fotografii. Astfel, pot fi cercetate relicve si documente care privesc linia Bucuresti - Giurgiu, linia Lemberg - Cernauti - Iasi si linia Constanta - Cernavoda. Atrag atentia astfel de marturii istorice cum sunt, de exemplu: adresa din decembrie 1866 a unor cetateni din Giurgiu care - evident, manipulati - solicitau sa nu se construiasca linia ferata; actele prin care principesei Elena Cuza si poetului Vasile Alecsandri li s-au platit sume importante care au reprezentat pretul exproprierii unor proprietati pe teritoriul carora urma sa treaca linia ferata; doua fragmente de sine de tip Brunel cu care s-a construit calea ferata Cernavoda - Constanta; nitul de argint batut la podul de peste Dunare de regele Carol I cu ocazia inaugurarii din 1895. In ceea ce priveste materialul rulant, in afara de locomotivele si vagoanele mentionate mai inainte, se remarca vagonul-salon al regelui Carol I, vagon construit pe trei osii, luminat cu sfesnice, precum si cifrul regal in bronz aurit; locomotiva 20 „Racova“ (1886), prima care era destinata trenurilor accelerate tip „Orleans“, care dezvoltau o viteza de 95 km/h. Totodata, sunt expuse ordine, dispozitii, acte de serviciu din timpul Razboiului de Independenta, actele pentru constructia liniei Ploiesti - Predeal, fotografii de epoca de la Atelierele Bucuresti Nord din timpul Primului Razboi Mondial, timbre jubiliare editate cu prilejul Ceferiadei din 1939. Un loc important il ocupa facsimile din presa vremii, care s-au referit la diverse momente din istoria CFR.
Departe de a cuprinde fie si numai cele mai importante exponate, credem ca cele mentionate ofera cititorilor o imagine asupra valorii documentar-istorice a muzeului, constituind, astfel, si o invitatie pentru a-l vizita.

Momentul inaugural, o amintire de neuitat
Tot in brosura editata de CENAFER se relateaza, pe larg, despre momentul inaugural la care a participat regele Carol al II-lea. Prin fata tribunei stadionului au trecut, in ordine: primul tren care a circulat in Romania intre Bucuresti - Giurgiu in anul 1869, tren in care a calatorit Regele Carol I; trenul in care si-au facut intrarea triumfala in Bucuresti, prin gara Mogosoaia, dupa Marea Unire, Regele Ferdinand si Regina Maria; prima locomotiva fabricata in Romania, precum si trenuri de persoane, accelerat, rapid, automotoare, de coletarie, marfa, pentru transportul produselor petrolifere, trenuri macara, plug de zapada, sanitar, automotor sanitar, baie, brutarie.
Presa vremii a relatat ca, in timp ce avioanele strabateau vazduhul, pe terenul stadionului a defilat personalul CFR avandu-l in frunte pe inginerul inspector general Ion Macovei, directorul general al CFR. In continuare, in saloanele restaurantului Athenee-Palace, Administratia CFR a oferit un dejun in onoarea vizitatorilor straini, reprezentanti ai cailor ferate europene. Dupa serbarile oficiale, reprezentantii cailor ferate straine au facut doua excursii, una pe Valea Prahovei si alta pe Dunare, prilej de a cunoaste nu numai frumusetile naturii, ci si momente importante ale istoriei nationale. La 12 iunie 1939, oaspetii straini au vizitat intreprinderile Malaxa din Bucuresti, unul dintre cele mai importante obiective industriale ale tarii. Este de mentionat ca, in aceeasi zi, cu un tren special Pullman, reprezentantii administratiilor cailor ferate straine, insotiti de inginerul inspector general Ion Macovei si de inginerii inspectori generali George Panaitopol si Traian Parvu, precum si de cativa directori centrali ai CFR, au plecat spre malurile Dunarii.

Vicisitudinile vremurilor si perenitatea valorilor
Cum mai remarcam, de-a lungul a 75 de ani, tot ceea ce se leaga in timp si spatiu de Muzeul CFR reprezinta pagini din istoria nationala, evolutia cailor ferate romane fiind indisolubil legata de procesele si fenomenele politice, economice si sociale din acest segment de istorie.
Un moment dramatic a avut loc in ziua de 4 aprilie 1944, cand Capitala a fost supusa unui crancen bombardament. Toata zona feroviara din cartierele Grivita si Giulesti, inclusiv cladirea muzeului, a suferit mari pierderi. Multe exponate de valoare au fost distruse, astfel incat, practic, muzeul a fost inchis.
In perioada postbelica a fost repusa pe tapet ideea infiintarii unui muzeu feroviar national. In acest scop, in anii ’50 a fost aleasa o cladire aflata in imediata vecinatate a statiei Gara de Nord. Cladirea avea sa fie reamenajata si complet renovata pentru viitorul muzeu, aspectul ei fiind total schimbat. In aceasta cladire, din Calea Grivitei nr. 343, functioneaza si astazi Muzeul Cailor Ferate. La 31 octombrie 1969, odata cu aniversarea inaugurarii liniei ferate Bucuresti Filaret - Giurgiu, muzeul s-a redeschis in acelasi loc, revenindu-se, astazi, la activitatea specifica in adevaratul inteles al cuvantului. Institutia a capatat denumirea de Muzeul Tehnic al Cailor Ferate, functionand in structura Centrului de Perfectionare, Documentare si Editura. In anii 1981 - 1982, cunoaste inca un proces de reorganizare, printre exponate inscriindu-se: trenul si locomotiva cu abur „Calugareni“, fabricate in anul 1869, firmanul sultanului Abdul Medjid din 1857, biroul original, o parte din cabinet si placa de marmura ce au apartinut inginerului Anghel Saligny, injectorul de pacura Theodor Dragu, machete de locomotive cu abur, garnituri ale unor trenuri de epoca. Muzeul este cunoscut in continuare cu denumirea de Muzeul Cailor Ferate Romane sau, mai simplu, Muzeul CFR.
Intr-o sinteza care pastreaza ordinea cronologica a evenimentelor, consemnam ca, la inceput, modul de organizare si ordonare a exponatelor a purtat amprenta „vremurilor“, aspectele de ordin politic alterand, in buna masura, scopurile unei institutii muzeale de acest tip. In pofida unei astfel de „orientari“, exponatele au reusit - si in acele vremuri - sa reflecte in mare masura progresele inregistrate de sectorul feroviar, atat in ceea ce priveste promovarea tehnicilor avansate, in conditiile electrificarii cailor ferate, modernizarii infrastructurii si materialului rulant, promovarii sistemelor informatice si ridicarii calificarii personalului. Nu ne propunem sa evaluam exhaustiv perioada antedecembrista sub aspectul activitatii muzeului, ci doar sa relevam ca ceferistii au fost si sunt totdeauna mandri de traditiile lor, le pastreaza si le promoveaza cu sfintenie, invingand dificultatile cu care s-au confruntat in fiecare perioada a istoriei atat de framantate a Romaniei.
Anii ce au urmat dupa 1989 nu au adus mari schimbari in activitatea muzeului. Au intrat in patrimoniul institutiei putine exponate, iar salile de expunere au fost mentinute cu eforturi pentru a fi deschise publicului. Au fost necesare, in acelasi timp, numeroase lucrari de renovare. Dupa anul 2010, muzeul a intrat din nou in atentie, prin achizitionarea de exponate valoroase si declansarea operatiunilor de reamenajare. S-a reamenajat, pentru inceput, sala nr. 3, astfel incat sa fie adecvata celui mai ambitios proiect al muzeului de pana acum. Aici a fost construita cea mai mare diorama feroviara din tara. Prin dimensiunile ei de 14 x 4 metri, aceasta diorama a fost proiectata sa atraga un numeros public, ceea ce se poate observa si prin cresterea numarului de vizitatori de peste 10 ori in ultimii ani. Tot in aceasta etapa, muzeul a fost dotat cu numeroase vitrine si au fost restaurate multe dintre exponatele existente.
Desi a primit in proprietate asemenea exponate, in special locomotive cu abur, unele dintre ele clasandu-se in patrimoniul national cultural, din pacate, asemenea marturii documentare in marime reala se afla pastrate in custodie in diverse depouri, statii sau remize de pe intreg cuprinsul tarii, fiind afectate de activitatile curente ale operatorilor feroviari. In conditiile actuale, practic, asemenea exponate nu pot fi prezentate in spatiul actual al muzeului, iar pericolul degradarii lor se cere luat in considerare cu toata seriozitatea. In acelasi timp, aspectele de ordin institutional prezinta si ele interes. Astfel, in anul 2004, Muzeul CFR intra - odata cu Centrul de Perfectionare din subordinea Ministerului Transporturilor - in institutia nou formata denumita Centrul National de Calificare si Instruire Feroviara - CENAFER. In aceasta etapa, se imbogatesc substantial exponatele. De asemenea, in anul 2013, Muzeul CFR primeste o noua intrare la peronul liniei 14, direct in Gara de Nord.
Acesta este contextul istoric in care institutia se afirma ca un reprezentant de seama al muzeelor tehnice din Romania, cu sanse mari de dezvoltare, potrivit proiectului cultural, educativ si social desfasurat pentru marcarea celor 75 de ani de existenta.

Un proiect de mare anvergura
Manifestarea despre care relatam este inclusa intr-un proiect de mare anvergura - „Tezaur de istorie, cultura si tehnica feroviara. Muzeul Ceferistilor la 75 de ani de la inaugurare” - care are o serie de obiective de cel mai larg interes public. Ideea principala consta in cunoasterea si promovarea valorilor din trecutul istoric al cailor ferate, intr-o viziune strategica in centrul careia se afla promovarea transportului feroviar in prezent si in viitor, pornindu-se de la tendintele care se manifesta pe plan european si mondial. Se urmareste crearea unei stari de spirit favorabile redescoperirii cailor ferate ca un mijloc de transport prietenos cu mediul inconjurator si cu o eficienta economico-sociala mare, in conditiile in care potentialul existent va fi gestionat asa cum se cuvine. Regasirea valorilor morale, profesionale si intelectuale care isi au expresia in formula „A Doua Armata a ?arii“ este incontestabil facilitata, ca proces absolut necesar, de Muzeul CFR.
Proiectul are drept grup-tinta cetatenii care - din cele mai diverse motive - sunt interesati sa cunoasca date si fapte dintre cele mai semnificative privind istoria feroviara nationala si universala. In acest sens, se anticipeaza ca un rol important il vor avea structurile societatii civile care pot, astfel, sa interactioneze mai eficient cu agentii economici din sistemul feroviar si vor putea, impreuna cu initiatorii proiectului, sa promoveze investitii semnificative in infrastructura feroviara, ceea ce va crea un numar mai mare de locuri de munca si va contribui, implicit, la dezvoltarea de ansamblu a economiei. Se vor deschide noi posibilitati pentru promovarea beneficiilor pe care le ofera folosirea acestui mijloc de transport, bineinteles, in conditiile modernizarii lui. In special tinerii care se afla in postura de a-si alege profesiile si a pune bazele viitorului lor vor avea o sursa importanta de documentare in vederea concretizarii propriilor optiuni.
Fireste, finalizarea proiectului impune asigurarea unor resurse umane, materiale si financiare adecvate. Nu este locul aici pentru a mentiona dimensiunile optime ale acestor resurse, insa factorii decidenti au obligatia de a le lua in considerare si de a adopta cele mai adecvate masuri. Daca ar fi, totusi, sa ne referim la resursele materiale, atunci s-ar impune sa se actioneze in vederea achizitionarii si punerii in valoare a marelui numar de marturii care se afla nu numai in sectorul public, ci si in cel privat. Totodata, spatiile de expunere se cer extinse si, pe cat posibil, concentrate, astfel incat vizitatorii sa-si poata forma o imagine corespunzatoare asupra istoriei transportului feroviar din tara noastra. Este evident, totodata, ca donatiile si sponsorizarile nu sunt suficiente pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizarii proiectului. Se impun, si in aceasta privinta, masuri care sa permita folosirea potentialului educativo-instructiv al muzeului intr-o viziune integrata a educatiei la nivel national. Asa se procedeaza in multe tari, inclusiv in cele membre ale Uniunii Europene, si s-ar impune ca in acest mod sa se actioneze si in Romania.
Valabilitatea obiectivelor prevazute in proiectul „Tezaur de istorie, cultura si tehnica feroviara. Muzeul Ceferistilor la 75 de ani de la inaugurare” a fost confirmata de manifestarile din zilele de 10 - 15 iunie 2014. Cum mai precizam, fiecare zi a avut profilul ei, punctele din program relevand semnificatii deosebite. Deschiderea oficiala a fost urmata de vizitarea muzeului, de dezvelirea unei placi aniversative si de inaugurarea unei expozitii de material rulant in Gara de Nord. Aici a inceput si calatoria cu trenul Calugareni pe traseul pana la Gara Regala Baneasa si retur. Totodata, a avut loc o plimbare prin piata Muzeului CFR din Calea Grivitei cu Mocanita Bucurestilor. In a doua zi, la punctele mentionate anterior, s-a adaugat marcarea a 70 de ani de la darea in exploatare a liniei CFR Bucuresti - Videle. S-a efectuat cu acest prilej o calatorie cu trenul regal pe drumul prieteniei Bucuresti - Ruse. A treia zi a fost consacrata indeosebi istoricului si constructiei Palatului CFR, actuala cladire a Ministerului Transporturilor. Piatra de temelie a acestui palat a fost pusa in anul 1939. In a patra zi au fost evocate personalitati marcante din istoria transportului feroviar roman, fiind celebrata implinirea a 160 de ani de la nasterea lui Anghel Saligny. O expozitie de fotografii dedicata acestui mare inginer savant a oferit vizitatorilor imagini cu o forta documentara deosebita. A cincea zi a fost dedicata foto-cinematografiei feroviare si activitatii editoriale in domeniul cailor ferate. A fost si o zi deschisa la Biblioteca Tehnica CFR, depozitara unor carti si reviste care reprezinta un adevarat tezaur pentru toti cei interesati sa cunoasca acest domeniu de activitate. Ultima zi, a sasea, a inclus o bogata paleta de teme despre modelism: istoricul modelismului feroviar in Romania, constructia celei mai mari diorame feroviare din tara noastra, restaurarea machetelor locomotivelor cu abur, introducere in era modelelor digitale, decuparea cu laser - o tehnologie inovatoare in modelismul feroviar. Un moment emotionant l-a constituit premierea elevilor castigatori la concursurile: de poezie - „Calea ferata, izvor de inspiratie“; de desen - „Trenul viitorului“; de cultura generala - „Ce stii despre lumea feroviara?“.
Se poate aprecia ca avem de-a face cu un nou inceput in domeniul activitatii muzeistice din sectorul feroviar, iar ceea ce va urma s-ar impune sa raspunda integral scopurilor proiectului „Tezaur de istorie, cultura si tehnica feroviara. Muzeul Ceferistilor la 75 de ani de la inaugurare”.