Jurnal de bord In primul semestru, evolutii economice contradictorii

A devenit o axiomă necesitatea de a lua în considerare, în cel mai înalt grad, conexiunile dintre micro și macroeconomie. În consecință, cu o asemenea premisă, nu mai sunt necesare argumente în susținerea cerinței de a cunoaște, la zi, datele oficiale referitoare la evoluția economiei, pe domenii și pe ansamblu.

Suntem, la ora actuală, în posesia estimării Institutului Național de Statistică (INS) privind evoluția produsului intern brut (PIB) pe prima jumătate a anului în curs. În așteptarea rezultatelor sintetizate pe resursele și utilizările PIB, putem să desfășurăm analize sectoriale, consonante cu factorii care au determinat o creștere economică de 4,7% în intervalul ianuarie - iunie 2019.

Ceea ce atrage atenția cu deosebire este ritmul în care s-a dezvoltat sectorul construcțiilor în al doilea trimestru al anului, respectiv 31%, cel mai înalt ritm din Uniunea Europeană.

Cum explică experții în materie acest veritabil record? Desigur, se cere luat în calcul, înainte de toate, punctul de pornire, faptul că, de-a lungul mai multor ani, volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat constant. Dar chiar și așa, nu putem să negăm că avem de-a face cu un rezultat remarcabil. Și aceasta, în condițiile în care marile proiecte, în special, din infrastructură, nu sunt încă demarate. Ca și în alte împrejurări, se vădește, în primul rând, importanța politicilor publice în stimularea proceselor pozitive din economie, inclusiv în sectorul privat. Facilitățile fiscale, precum scutiri de la plata impozitului pe salarii, exceptări de la plata CASS și reducerea cotei CAS au avut și efecte benefice pe întregul lanț al activităților în domeniul construcțiilor. Dar, mai presus de toate, se vădesc influențele multiple ale ridicării salariului minim în această ramură la 3000 de lei. Astfel, s-au asigurat nu numai o mai mare stabilitate a personalului, ci și randamente superioare de lucru pe șantiere. Bineînțeles, nu au fost și nu sunt singurii factori care au determinat un veritabil reviriment în acest domeniu, însă, cu titlu ilustrativ, se pot constata conexiunile unui mix de politici publice și inițiative private care îmbunătățesc substanțial mediul de afaceri.

O situație diferită se înregistrează în industrie. A șocat și șochează, în continuare, diminuarea volumului de activitate din această ramură cu aproape șapte procente în luna iunie 2019, dar și pe ansamblul primului semestru producția industrială s-a redus cu 0,6% (comparativ cu intervalul similar din 2018), după o relativ îndelungată perioadă de creștere continuă. Aici a intervenit și continuă să intervină, preponderent, factorul extern. Aproximativ trei pătrimi din exporturile românești se realizează de sectorul industrial. Or, diminuarea activității economice în Zona Euro, în special în Germania, dar și în alte țări membre ale Uniunii Europene, a avut drept consecință și o semnificativă reducere a livrărilor de bunuri și servicii orientate, preponderent, tocmai spre spațiul comunitar. Constatăm, astfel, că nu numai elementele de natură macroeconomică influențează activitățile la nivel micro, ci și evoluțiile la scară europeană.

În conjunctura dată, se iniţiază măsuri, pornind tot de la entitățile de bază, pentru redresarea situației din industrie, ramură care realizează aproape o pătrime din produsul intern brut, simultan cu diversificarea piețelor non-UE, mai ales în SUA, în America Latină și sud-estul Asiei. Se urmărește creșterea ponderii produselor și serviciilor care au cea mai mare căutare la export și încorporează o valoare adăugată superioară.

Concluzia majoră rezultată din toate aceste fapte şi date este aceea că numai cine știe să se adapteze la condițiile în continuă schimbare are cele mai consistente șanse de succes, mai ales pe termen lung. În rest, este vorba despre detalii. Esențială a fost și rămâne atitudinea vizionară la toate nivelurile de decizie și acțiune. Pentru că - nu-i așa? - viitorul începe azi.