PROTECTIA POPULATIEI LA CUTREMUR

PROTECTIA POPULATIEI DIN ZONELE SEISMICE
Protectia fata de efectele cutremurelor se asigura prin:
? proiectarea structurilor de constructii noi pentru a rezista la cutremur;
? masurile de interventie preseismica si postseismica privind cladirile, echipamentele, instalatiile, mobilierul, prin interventii, reparatii, consolidari, reabilitare etc.;
? protectia si pregatirea individuala si de grup a cetatenilor, personalului, prin educare, informare si antrenare periodica pentru o reactie rationala in caz de cutremur si pentru situatii de dezastru produse de seisme.
Pe cand primele doua posibilitati se adreseaza inginerilor, proprietarilor de cladiri si autoritatilor, cea de a treia ar trebui sa revina familiei, scolii, autoritatilor si societatii civile.
Exista insa o legatura directa intre aceste masuri. Spre deosebire de termenii vehiculati de nespecialisti, fenomenele naturale nu devin neaparat dezastre. Dezastrul este definit corect ca fiind acea situatie in care se produc efecte excesive, incontrolabile, dar in sine nu este ceva „natural”, este o situatie care depinde de deciziile si actiunile persoanelor (comunitate, societate), luate de multe ori cu mult inainte de evenimentul care declanseaza situatia de urgenta. De exemplu, constructia sau cumpararea unei locuinte, intretinerea, urmarirea comportarii in exploatare, repararea sau consolidarea, acordarea unei autorizatii de construire sau modificare.
Educarea seismica (sau antiseismica) se refera la tot lantul de actiuni necesare pentru a trai, a se comporta rational si eficient, a face fata zvonurilor, panicii, a preveni dezastrele si a supravietui, a consolida cladirile si a reface localitatile si viata dupa evenimente seismice cu efecte negative. De aceea, transmiterea acestor cunostinte ar trebui sa înceapa cu primele notiuni din anii de scoala si sa continue cu noi cunostinte si participarea la actiuni concrete de comportare si interventie în caz de dezastre.
Astfel de activitati pot contribui semnificativ la reducerea sau evitarea unor pierderi de vieti si raniri si reducerea perioadei de revenire la normal dupa seisme puternice si sunt strans legate de masurile de natura tehnica privind protectia cladirilor.
Cu privire la populatia care trebuie informata, educata sau instruita, datele statistice privind repartitia pe zone seismice a populatiei urbane arata ca cca 35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea în localitatile urbane din zona de actiune a acestei surse.
In tara noastra, experienta directa s-a putut acumula la cutremurele distructive din anii 1940, 1977, la cutremurele puternice din 1986, 1990 sau la cutremurele moderate care s-au mai produs recent. Datorita faptului ca în Romania cutremurele de pamant intermediare puternice (de Vrancea) se manifesta la intervale mari, în prezent peste 50 % din populatia expusa nu a trait în perioada de manifestare directa a unor asemenea evenimente, deci nu are o experienta recenta de protectie si comportare. |n zonele expuse cutremurelor superficiale si crustale, perioadele efective de revenire conduc la procentaje de populatie fara experienta proprie apropiate de 100%.
|n cadrul unui Program national, sub egida MTCT (MLPAT / MLPTL) – INCERC – PRODOMUS SA s-au elaborat intre 1990 – 2005 o serie de materiale de informare, prevenire si educare (afise, brosuri, pliante si casete video), cu accent pe reguli de comportare la seism si aplicarea OG 20/1994 privind reducerea riscului seismic al constructiilor prin consolidari subventionate de stat – MTCT in cazul locuintelor. Acestea au fost destinate locuitorilor din cladiri, elevilor, profesorilor si administratorilor din scoli, personalului din unitati sanitare, cladiri si spatii publice cu mari aglomeratii. Din cauza lipsei de resurse, numai o parte dintre acestea au fost difuzate in faza pilot in cateva judete. O noua initiativa din 2005 a MTCT si MEdC are in vedere relansarea actiunilor in sistemul de invatamant.
Cu toate acestea, in contextul reactiei publice la seismele moderate din 2004 si 2005, ne punem intrebarea: este populatia din Romania suficient de pregatita pentru situatiile produse de seisme? Ca un prim raspuns putem constata ca populatia, mass-media si chiar unele autoritati par obsedate de intrebarea “Cand va fi cutremurul?” si nu de raspunsul la intrebarea „Ce vom face pana la acel cutremur?” sau “Ce vom face dupa acel cutremur?” Efectele negative ale unor false predictii, zvonuri etc. au aratat ca populatia nu este suficient de pregatita.

EXPERIEN}A JAPONIEI
In cele ce urmeaza vor fi redate cateva informatii culese direct, cu prilejul unei deplasari din luna ianuarie 2005 in Japonia. In aceasta tara, zonele seismice, populatia reprezinta un element important, integrat in sistemul general, condus centralizat dar care lasa loc initiativei locale pana la nivel de cartier sau bloc de locuinte.
Descentralizarea este asociata cu respectul pentru valoarea vietii umane: fiecare om este valoros, iar guvernul central si prefectural sprijina comunitatea – cartierul, blocul, grupul de case, care se autoprotejeaza. La nivel central si de prefecturi sau municipalitati, in Japonia se desfasoara o campanie nationala de convingere a cetatenilor pentru a–si consolida cladirile si se acorda subsidii din bugetele locale. Recent a fost promovata o imbunatatire a legii constructiilor cu privire la siguranta, care include:
? un sistem de inspectie si clasificare a starii cladirilor;
? recomandarea de masuri de interventie, eventual ordine speciale si penalitati;
? reguli speciale de autorizare a reparatiilor si modificarilor care sa favorizeze siguranta, chiar daca se obtine in etape (mai intai seismic si apoi foc).
Fiecare comunitate de cartier, urbana si rurala are organizatii ale locuitorilor pentru prevenirea dezastrelor (seisme, inundatii, incendii). Organizatiile comunitare se ocupa de informare, educare, combaterea zvonurilor, antrenare si evacuare, in Japonia existand peste 32.600 de organizatii.
Administratia locala acorda sprijin material si financiar organizatiilor cetatenesti spre a se dota cu materiale sanitare, pompe portative, filtre de apa, grupuri electrogene mobile, stingatoare, vase de gatit, echipament radio, rezervoare de apa, alimente in depozite speciale.
|n fiecare an, la 1 septembrie (comemorarea marelui cutremur Kanto din 1923) se organizeaza „Ziua prevenirii dezastrelor”; la exercitii participa si primul-ministru al guvernului Japoniei, numarul cetatenilor prezenti fiind de 8-9 milioane.

Protectia antiseismica si remodelarea urbana
In Japonia a fost dezvoltat conceptul zonelor urbane de evacuare – securitate; acestea au minimum 10 ha, dotari sociale si de asistenta la dezastre, cisterne. Tokyo are o arie de 2156 km2 iar in oras sunt organizate 137 de locuri de evacuare-refugiu.
In zona Tokyo - Setagaya – o zona cu cladiri din lemn de doua niveluri, amplasate dezordonat, care permit in multe locuri numai circulatie pietonala si in care nu pot intra pompierii - au fost luate masuri de remodelare urbana la scara mica. Atunci cand se scoate la vanzare o casa, municipalitatea o cumpara si o demoleaza, iar pe locul respectiv se realizeaza mici parcuri cu cisterne de apa subterane care vor fi utilizate de cetateni la nevoie. Prin masuri similare se fac strapungeri la aleile infundate, se lasa locuri de parcare sau se permite compensarea terenului unor locuitori care isi retrag casele de la strada. Cei care doresc reconstructii dar nu ar putea sa mai atinga gradul de ocupare precedent ca urmare a cerintelor actuale, primesc asistenta spre a-si realiza apartamente in cladiri duplex din beton armat, prin asociere cu vecinii.

Prefectura Shizuoka este cunoscuta prin eforturile de cateva decenii de a acorda subsidii si a difuza catre cetateni cunostinte si materiale tiparite pentru a convinge cetatenii sa solicite inspectia, evaluarea si consolidarea cladirilor pentru evitarea pierderilor de vieti. Se utilizeaza harti de hazard seismic, date dintr-un scenariu de cutremur dat de sursa Tokai, M = 8. Exista un Centru de pregatire pentru cetateni cu simulatoare seismice, de incendiu si tsunami, modele de case din lemn la scara naturala, sisteme de consolidari si imbinari, fixarea mobilierului.
Guvernul Municipal Yokohama, de langa Tokyo, dedica resurse foarte mari pentru informarea si convingerea cetatenilor privind consolidarea cladirilor, utilizand harti de hazard seismic bazate pe 4 scenarii de cutremur.

Pregatirea cetatenilor
Centrul de pregatire a cetatenilor din Tokyo, Statia de pompieri – Honjo – are un simulator de cutremure (o platforma seismica avand o camera de bucatarie cu mobilier la scara naturala) care permite celor interesati (copii, adulti etc.) sa suporte oscilatiile unui seism echivalent cu VI pana la XII grade intensitate pe scara MSK si astfel sa-si invinga teama cu ocazia cutremurelor viitoare. Instructorii recomanda comportarea adecvata, protectia personal si/sau stingerea aragazului. Experienta este deosebit de solicitanta, chiar pentru persoane care au trecut prin seisme reale.
Un amfiteatru cu scaune vibrante, sunet panoramic si viziune spatiala permite apoi «trairea» unei situatii de cutremur din clasa de magnitudine 8 in Tokyo (film documentar-artistic). Statia de pompieri Honjo permite de asemenea executarea unui test de stingere a incendiului la un simulator special.
Rolul memoriei publice si al invatamintelor dezastrelor precedente ca instrument de educare
In Japonia este cunoscut de mult timp Muzeul memorial al marelui cutremur Kanto din 1 septembrie 1923 din Tokyo. La Kobe a fost realizat un complex special, Memorialul Kobe – Cutremurul Hanshin Awaji, 17 ianuarie 1995 – ca muzeu cu imagini, filme, date, marturii personale si obiecte de dupa acel dezastru, informatii computerizate despre reconstructie, dispozitive de simulat oscilatiile, lichefierea, tsunami, instruire privind comportarea la seism, acces la publicatii. Memorialul Kobe este definit ca «Institutie de reducerea dezastrelor si renovare umana».
Muzeul reducerii dezastrelor functioneaza sub deviza „Amintiti-va de 17 ianuarie! Sa invatam din marele cutremur pentru un viitor splendid!” pe o arie de 8.200 m2 si include: divizia cercetare, sprijinirea resurselor umane – seminare, expozitii, biblioteca, spatii tehnice, studio cu calculatoare.
Muzeul renovarii umane functioneaza sub deviza „Sa realizam cat de pretioasa este viata, bucuria coexistentei in acest spatiu al vindecarii” pe o arie de 10.200 m2 si include:
? Organizatia de cercetare a secolului 21 pentru grija fata de om;
? Colegiul Comunitar Hyogo pentru Sanatate si Bunastare;
? Centrul de Cercetari pentru Reducerea Dezastrelor;
? Centre internationale - Asia, ONU-UNCRD;
? Expozitii, restaurant si magazin.
Dezvoltarea resurselor umane are in vedere lucrul a 7 cercetatori cu doctorat cu contract pe 3-5 ani, care se specializeaza in managementul dezastrelor. Se organizeaza cursuri profesioniste in managementul dezastrelor:
? cursuri pentru coordonatorii de voluntari;
? cursuri internationale;
? cursuri intensive de simularea dezastrelor pentru personalul administratiei locale;
? cursuri intensive pentru personalul oraselor mici.
Complexul include dotari speciale cu aparate si personal care permit vizualizarea zonelor inundabile la tsunami, minisimulatorul de lichefiere etc.
Conferinta Mondiala ONU privind Reducerea Dezastrelor, WCDR, Kobe, Japonia, 17-22 ianuarie 2005, a inclus conferinte in plen si pe sectiuni, un Forum public, seminare, expozitie de tehnologie, software si demonstratii privind combaterea dezastrelor, inclusiv prin educarea, instruirea si alarmarea in timp real a cetatenilor la seism si tsunami.
|n mod special au atras atentia tehnicile avansate de educare pentru cetateni cu simulatoare de cutremur mobile (montate pe autocaravane), sistemele electronice de alerta pentru tsunami etc.
Cateva sesiuni speciale au inclus demonstratii cu testari seismice comparative de modele de cladiri din lemn, respectiv piatra.
La conferinta a fost lansat Deceniul International al Educatiei pentru Dezvoltare Durabila, 2005 – 2014 – prin Alianta Globala pentru Reducerea Dezastrelor in colaborare cu UNESCO si ISDR.

CE PUTEM FACE IN ROMANIA
In prezent populatia cunoaste unele date de baza si detalii privind hazardurile (pericolele), dar acestea sunt insuficiente pentru a asigura o protectie eficienta; expunerea la risc si riscul din marile aglomerari urbane sunt in crestere, ca urmare a efectului cumulativ al mai multor seisme, deteriorarii si imbatranirii materialelor. Informatiile din mass-media cu privire la predictii si dezastre seismice fanteziste sunt descurajante pentru locuitorul obisnuit, deoarece nu se pun in evidenta si aspectele care l-ar putea ajuta sa se protejeze in astfel de situatii.
Programele de reabilitare structurala au impact cantitativ redus si avem nevoie de forme noi de informare-educare pentru:
? a reaminti probabilitatea ridicata de a fi prinsi sub ruinele propriei cladiri la seism;
? a spori numarul proprietarilor care semneaza actele pentru consolidari;
? a compensa lipsa experientei de comportare la seisme precedente.
Pentru a putea prelua aceste idei din Japonia este necesar un efort de adaptare si aplicare cu concursul celor mai buni specialisti si cu colaborarea directa a autoritatilor legal abilitate, in conditiile seismice din Romania.
Dar desi avem capacitate de calcul, proiectare si consolidare, nu putem spori numarul de consolidari fara colaborarea proprietarilor de apartamente. |n acest scop ar trebui avute in vedere:
? coerenta comunicarii cu proprietarii;
? credibilitatea expertizelor;
? explicarea convingatoare a riscului;
? demonstrarea eficientei solutiilor de consolidare.
Mesajul pe care trebuie sa il preluam este ca si in Romania este necesar sa realizam si sa consolidam o cultura globala a rezistentei comunitatilor la dezastre prin reducerea petelor albe in cunoastere si forme noi de implementare, pentru un bine social sporit in perspectiva globala, aplicand cele mai recente cunostinte ingineresti.