Noi demersuri ale Uniunii Europene pentru consolidarea sistemului energetic comunitar
Data: 1 - 15 septembrie 2015
Vara anului 2015 a fost marcata de progrese notabile in procesul elaborarii unei STRATEGII A UNIUNII ENERGETICE A UE prin lansarea unor propuneri ale Executivului de la Bruxelles pentru reorganizarea pietei europene de profil. Este vorba despre un „PACHET“ de masuri a caror importanta nu mai trebuie subliniata.
Sunt binecunoscute preocuparile sistematice ale UE de a solutiona, intr-o viziune strategica, integrata, marile probleme din sfera energiei, in conditiile mutatiilor climatice, politice, economice si sociale actuale si de larga perspectiva, iar „PACHETUL“ pe care-l prezentam in aceste pagini ale Universului ingineresc este menit sa contribuie la o mai buna informare a cititorilor asupra unor schimbari care ne intereseaza, deopotriva, in profesie si ca beneficiari directi in calitate de consumatori.
„Eficienta energetica, inainte de toate!“
Este cat se poate de semnificativ ca principiul pus la baza propunerilor Comisiei Europene a fost formulat in termeni neechivoci: „Eficienta energetica, inainte de toate!“. Astfel, grija deosebita pentru gestionarea responsabila a resurselor si-a gasit expresia intr-o abordare strategica prin care gospodariile populatiei si consumatorii comerciali sunt plasati in centrul pietei europene a energiei, piata in care si Romania este integrata organic.
In acest context, prezinta un interes deosebit declaratia oficiala a vicepresedintelui Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetica, Maroš Šef?ovi?: „In cadrul strategiei privind uniunea energetica, ne-am luat angajamentul de a consolida pozitia consumatorilor europeni, de a crea o piata energetica unica si functionala, de a pune eficienta energetica pe primul loc si de a deveni numarul unu in domeniul surselor regenerabile de energie. Acum, la cateva luni de la adoptarea strategiei privind uniunea energetica, pachetul din aceasta vara demonstreaza hotararea noastra de a decarboniza economia noastra si de a oferi consumatorilor un rol central in tranzitia energetica a Europei. Acest pachet marcheaza nu numai noi beneficii pentru consumatori, ci si noi beneficii pentru intregul sistem energetic al Europei“.
La randul sau, Miguel Arias Cañete, comisarul UE pentru politici climatice si energie, a declarat: „Faptele sunt mai elocvente decat cuvintele. Facem un pas decisiv spre consacrarea in legislatie a obiectivului UE de reducere a emisiilor cu cel putin 40% pana in 2030. Mesajul meu catre partenerii nostri la nivel mondial inainte de Conferinta de la Paris privind schimbarile climatice: UE isi respecta angajamentele internationale. Si mesajul meu catre investitori, operatori economici si industrie: investiti in energia nepoluanta; aceasta se va mentine si va continua sa se dezvolte. Prin aceste propuneri, Europa este din nou deschizatoare de drumuri si conduce tranzitia globala catre o societate cu emisii reduse de carbon“.
In cele ce urmeaza, vom detalia cateva elemente componente ale propunerilor formulate de Comisia Europeana.
Comercializarea certificatelor de emisii, prin prisma cerintelor viitorului
Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) constituie instrumentul principal de abordare a schimbarilor climatice, de plasare a spatiului comunitar pe calea spre o economie cu emisii reduse de carbon. Propunerea recenta a CE transmite un semnal puternic comunitatii internationale in perspectiva reuniunii la nivel inalt de la Paris privind schimbarile climatice. Propunerea vine intr-un moment critic, cand alti actori importanti, cum ar fi G7 si China, si-au expus public angajamentul lor ferm de a participa la efortul general de contracarare a efectelor negative ale schimbarilor climatice. Comisia a revizuit schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru a se asigura ca ea ramane cea mai eficienta si cea mai rentabila modalitate de reducere a emisiilor in deceniul urmator. Aceasta este prima etapa legislativa spre punerea in aplicare a angajamentului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 40% la scara intregii Uniuni, pana in 2030. Se apreciaza ca masurile ambitioase privind clima creeaza oportunitati de afaceri si deschid noi piete pentru inovare si utilizarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon. Propunerea de abordare mai bine directionata vizeaza atat protejarea competitivitatii internationale a sectoarelor industriale care sunt supuse celui mai ridicat risc de relocalizare a productiei lor in afara UE, catre jurisdictii cu mai putine constrangeri in ceea ce priveste gazele cu efect de sera, cat si incurajarea orientarii investitiilor energetice catre alternative mai curate si inovatoare. In plus, Comisia propune ca veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii sa fie utilizate de statele membre pentru finantarea unor actiuni menite sa ajute tarile terte sa se adapteze la efectele schimbarilor climatice.
In acest context, apare mai limpede de ce principiul „Eficienta energetica, inainte de toate“ este elementul central al strategiei privind uniunea energetica. El vizeaza reducerea emisiilor, generarea de economii pentru consumatori si diminuarea dependentei UE de importurile de combustibili fosili. Inca de la introducerea etichetarii energetice in urma cu douazeci de ani, succesul acesteia a incurajat dezvoltarea unor produse din ce in ce mai eficiente din punct de vedere energetic. Se considera ca etichetele actuale au devenit prea complexe. Comisia propune revenirea la scara initiala a etichetei energetice de la A la G, mai simpla si bine inteleasa de catre consumatori.
Revizuirea propusa de Comisie a Directivei privind etichetarea energetica garanteaza coerenta si continuitatea si asigura premise pentru punerea consumatorilor intr-o pozitie favorabila, astfel incat sa fie in masura sa opteze, pe baza unor informatii pertinente, care ii vor ajuta sa economiseasca energie si bani.
Consolidarea pozitiei consumatorilor de energie
Recunoscand faptul ca cetatenii trebuie sa se afle in centrul uniunii energetice, Comisia prezinta o comunicare privind furnizarea de noi beneficii pentru consumatorii de energie, pe baza unei strategii structurate pe trei piloni care constau in:
1) a-i ajuta pe consumatori sa economiseasca bani si energie printr-o mai buna informare;
2) a oferi consumatorilor o gama mai larga de optiuni in ceea ce priveste participarea la pietele energetice;
3) a mentine cel mai ridicat nivel de protectie a consumatorilor.
Consumatorii trebuie sa se afle pe o pozitie consolidata si sa devina la fel de bine informati precum vanzatorii si cumparatorii de pe pietele angro, prin norme de facturare si de publicitate mai clare, prin instrumente de comparare a preturilor demne de incredere si prin mobilizarea marii lor puteri de negociere cu ajutorul unor scheme colective (cum ar fi migrarea colectiva la un alt furnizor si cooperativele energetice).
In cele din urma, consumatorii trebuie sa aiba libertatea de a-si produce si de a-si consuma energia in conditii echitabile pentru a economisi bani, pentru a proteja mediul si pentru a asigura securitatea aprovizionarii.
Strategia privind uniunea energetica este conceputa cu scopul de a contribui la indeplinirea obiectivelor comunitare privind clima si energia pentru 2030 si de a asigura conditiile necesare ca Uniunea Europeana sa devina liderul mondial in domeniul energiei din surse regenerabile. Atingerea acestor obiective impune o transformare fundamentala a sistemului de energie electrica al Europei, inclusiv reorganizarea pietei europene de energie electrica.
Comunicarea Comisiei Europene a lansat o consultare publica privind modul in care ar trebui sa fie reorganizata piata energiei electrice pentru a raspunde asteptarilor consumatorilor, pentru a furniza beneficii reale de pe urma noilor tehnologii, pentru a facilita investitiile, in special in ceea ce priveste producerea de energie din surse regenerabile si cu emisii scazute de dioxid de carbon, pentru a recunoaste interdependenta statelor membre ale UE in ceea ce priveste securitatea energetica.
Astfel, s-ar obtine beneficii maxime de pe urma concurentei transfrontaliere, s-ar permite generarea descentralizata de energie electrica, inclusiv pentru consumul propriu, si s-ar sprijini aparitia unor societati de servicii energetice inovatoare.
Ce se intelege prin „organizarea“ pietei de energie?
Este vorba despre un set de dispozitii care reglementeaza modul in care actorii de pe piata genereaza, tranzactioneaza, furnizeaza si consuma energie, precum si felul in care utilizeaza infrastructura de energie. Este important ca aceste dispozitii sau, cu alte cuvinte, organizarea, sa poata transforma sistemul energetic si sa le permita operatorilor de retele, producatorilor si consumatorilor - atat casnici, cat si industriali - sa beneficieze pe deplin de noile tehnologii in domeniu.
Se urmareste ca pietele cu ridicata si cu amanuntul sa ofere baza pentru deciziile de investitii si sa stimuleze dezvoltarea de noi servicii de catre intreprinderile inovatoare. Intr-o industrie bazata pe retele, precum industria energiei, o organizare eficace a pietei presupune o supraveghere reglementara adecvata, in special a operatorilor de sisteme de distributie si de transport.
Initiativa Comisiei Europene privind o noua organizare a pietei de energie vizeaza imbunatatirea functionarii pietei interne de energie, astfel incat energia sa circule liber si sa ajunga la momentul optim acolo unde este nevoie de ea mai mult, societatea sa obtina beneficii maxime din concurenta transfrontaliera si sa se ofere semnalele si stimulentele pentru a atrage investitiile necesare, integrand totodata, pe deplin, cotele tot mai mari de energie din surse regenerabile.
Este bine cunoscut, mai ales de comunitatea inginereasca, procesul prin care sistemul european de energie traverseaza o perioada de transformari profunde. Cota energiei din surse regenerabile va creste de la 25%, cat este in prezent, la 50% in 2030. Insa chiar si atunci cand nu straluceste soarele si nu bate vantul, tot trebuie produsa energie in cantitati suficiente pentru a se asigura aprovizionarea consumatorilor si a se mentine reteaua electrica stabila. Piata de energie este in continua schimbare, iar cea actuala este in mod fundamental diferita de piata de acum cinci ani.
Intrucat UE doreste sa stabileasca conditii pentru o aprovizionare cu energie sigura si la preturi accesibile pentru toti cetatenii si toate intreprinderile din statele membre, precum si sa transforme Uniunea Europeana - asa cum s-a mai aratat - in lider mondial in domeniul energiei din surse regenerabile, vor exista in continuare schimbari. In primul rand, aceasta inseamna ca o cantitate din ce in ce mai mare de energie va trebui sa faca obiectul unor tranzactii transfrontaliere, ceea ce presupune o cooperare eficienta intre toti actorii de pe piata. Deoarece cota de energie produsa din surse regenerabile va creste, retelele trebuie sa faciliteze cooperarea transfrontaliera pentru a reflecta variabilitatea in crestere a productiei.
Noi tehnologii generice precum retelele inteligente, contoarele inteligente, locuintele inteligente, echipamentele de productie proprie de energie si de stocare le ofera cetatenilor posibilitatea de a se implica in tranzitia energetica, utilizand aceste noi tehnologii pentru a reduce sumele de pe facturi si a participa activ la piata.
Modalitatile de actiune pentru flexibilizarea pietei de profil privesc:
- posibilitatea oferita consumatorilor de a participa in mod activ pe piata prin ajustarea consumului lor in functie de preturile din momentul producerii energiei;
- asigurarea unui cadru care sa garanteze ca pietele transmit semnalele adecvate pentru investitii in productia si in utilizarea eficienta a resurselor disponibile;
- crearea infrastructurii de energie acolo unde lipseste si utilizarea mai eficienta a infrastructurii existente;
- asigurarea unui comert flexibil: pentru integrarea eficienta a surselor de energie regenerabila in retea, este necesar ca producatorii, furnizorii si comerciantii sa poata efectua tranzactii cu energie cat mai aproape de momentul producerii acesteia, deoarece aceasta le va permite sa utilizeze previziuni mai bune cu privire la cantitatea de energie eoliana sau solara care va fi produsa;
- eliminarea preturilor reglementate, pe de o parte, si a schemelor de sprijin ineficiente, pe de alta parte. Daca pretul energiei nu reflecta costurile reale, acest lucru va transmite semnale false investitorilor si consumatorilor de energie;
- introducerea unei abordari mai coordonate a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile din toate statele membre. Investitiile ar trebui sa se bazeze pe evolutia pietei. Pe o piata care functioneaza corespunzator, in perioadele de oferta abundenta, preturile sunt mici, iar cand productia este limitata, preturile sunt mari. Astfel, preturile le semnaleaza investitorilor unde este cel mai avantajos sa investeasca.
Se apreciaza ca este necesar ca producatorii de energie din surse regenerabile sa poata concura pe picior de egalitate cu producatorii de energie conventionala. In cazul in care, pentru atingerea acestui obiectiv, este inca nevoie sa se ofere sprijin public, o crestere considerabila a eficientei ar putea fi obtinuta prin realizarea convergentei transfrontaliere a schemelor de sprijinire a energiei din surse regenerabile, in special prin consolidarea cooperarii regionale.
Avem nevoie de mai multe retele de energie?
Analizele de specialitate efectuate pana in prezent atesta faptul ca s-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste utilizarea eficienta a capacitatilor retelelor. Asa-numita „cuplare a pietelor“ (vanzarea de energie impreuna cu capacitatea de interconectare, si nu separat) in zone extinse ale Europei si calcularea capacitatii „in functie de flux“ (luand mai bine in considerare fluxul fizic real de energie din reteaua europeana cu un grad ridicat de interconectare) au dus la cresteri notabile ale capacitatilor utilizabile ale retelelor. Cu toate acestea, vor fi necesare retele suplimentare atat in interiorul statelor membre ale UE, cat si intre acestea. Pentru a se evita investitiile excesive in retele, urmeaza sa se recurga la alte optiuni de flexibilitate, inclusiv sa se faciliteze ajustarea cererii consumatorilor la modele de generare.
Ca efect al extinderii procesului de generare a energiei din surse regenerabile in Europa, prin interconectarea retelelor, productia ridicata din unele zonele poate compensa volumul mai mic realizat in alte zone. In acelasi timp, piata trebuie sa ofere stimulente financiare clare producatorilor de energie din surse regenerabile pentru a se asigura un grad sporit de predictibilitate in activitatea lor. In plus, in perioadele cu productie scazuta si preturi ridicate, prin reducerea cererii, consumatorii pot contribui la eliminarea decalajului prin micsorarea solicitarilor, in vreme ce piata trebuie sa se asigure ca acestia primesc in schimb o compensatie corespunzatoare. Aceleasi analize arata ca, in prezent, majoritatea consumatorilor din UE nu au acces la informatii privind variabilitatea costurilor economice si de mediu in functie de perioada din zi, saptamana sau an in care se utilizeaza energia. Aceste costuri variaza in permanenta, printre altele, din cauza conditiilor meteorologice si a obiceiurilor zilnice.
Majoritatea consumatorilor cu amanuntul platesc, uneori fara sa stie, o suprataxa pentru stabilitate. Acest procedeu nu determina doar un cost mai ridicat al energiei, deoarece trebuie sustinute mai multe centrale electrice si retele care sa satisfaca varfurile de cerere ocazionale, ci inseamna si importuri, precum si consumuri mai mari de combustibil fosil.
Unii consumatori aleg contracte prin care beneficiaza de fluctuatiile de pe piata, realizand economii in ceea ce priveste facturile. De exemplu, consumatorii din Finlanda si Suedia, care au optat pentru contracte de energie cu preturi dinamice, au economisit 15% - 30% la facturile lor de energie datorita contractelor dinamice si contorizarii inteligente.
Un alt motiv pentru care consumatorii nu pot beneficia pe deplin de tranzitia energetica consta in dificultatea de a compara facturile si reclamele diferitelor societati de distributie a energiei - o situatie care ii incurajeaza pe consumatori sa continue contractul cu furnizorul lor actual. In timp ce pietele cu ridicata devin din ce in ce mai transparente si competitive, consumatorii cu amanuntul nu detin inca informatii clare cu privire la optiunile de aprovizionare disponibile. In plus, chiar daca un consumator este in masura sa gaseasca o oferta mai buna, obligatiile contractuale si obstacolele administrative il pot descuraja sa treaca la un alt furnizor.
Ce va insemna noua organizare a pietei pentru consumatori?
Asa cum s-a mai relevat, este necesara o schimbare fundamentala a rolului pe care il au consumatorii pe piata. Ei trebuie sa poata actiona in calitate de cumparatori si vanzatori, iar intreprinderile inovatoare trebuie sa le ofere noi servicii pe baza unor norme de facturare si de publicitate mai clare si comparabile, care sa faciliteze schimbarea furnizorului; o importanta similara o au accesul la instrumente de comparare a preturilor fiabile si relevante si cresterea puterii de negociere a consumatorilor prin scheme colective (de exemplu, trecerea colectiva la un alt furnizor, cooperativele energetice). Consumatorii trebuie sa aiba libertatea de a produce si de a consuma propria energie in conditii echitabile pentru a economisi bani, a proteja mediul, precum si pentru a asigura securitatea aprovizionarii.
In fine, consumatorii in situatii de vulnerabilitate sau saracie energetica si gospodariile care nu sunt in masura sa isi modifice cererea sau sa devina „prosumatori“ (producatori-consumatori) trebuie sa beneficieze de o protectie efectiva in cursul acestei tranzitii; de asemenea, este necesar sa li se asigure o asistenta specifica pentru a-si imbunatati eficienta energetica.
Legislatia UE ofera deja consumatorilor de energie drepturi cuprinzatoare, iar asigurarea respectarii acestor drepturi ramane o prioritate. In plus, Comisia va lua in considerare crearea unei legislatii specifice privind energia in cadrul Regulamentului privind cooperarea in materie de protectie a consumatorilor. Comisia va aloca resurse pentru a imbunatati monitorizarea saraciei energetice la nivelul Uniunii si pentru a raspandi bunele practici; astfel, vor creste sansele ca toti cetatenii, de la toate nivelurile societatii, sa beneficieze de aceasta tranzitie.
Utilizarea eficienta a sistemelor de contorizare inteligenta necesita prelucrarea datelor personale. Prin urmare, trebuie sa se asigure protejarea datelor personale si sa se garanteze securitatea. Comisia recomanda abordarea bazata pe principiul „securitatii si protectiei datelor inca din faza de conceptie“.
In prezent, gratie reducerii semnificative a costurilor tehnologice, consumatorii pot sa isi produca propria energie la nivel local din surse de energie regenerabile (de exemplu, energie solara sau eoliana) si sa o consume partial sau total, fie imediat, fie mai tarziu, prin intermediul stocarii energiei la scara mica (bunaoara, cu ajutorul unei pompe de caldura sau al unei baterii). In acest mod, consumatorii care produc energie pot face economii si chiar sa injecteze in retea surplusul de electricitate neconsumata.
Consumul propriu poate permite reducerea pierderilor in retea, dat fiind ca energia este generata si consumata local. De asemenea, acesta poate reduce costurile sistemului energetic; de exemplu, generarea de energie fotovoltaica in tarile insorite poate imbunatati situatia in perioadele de varf cand este nevoie de energie pentru sistemele de aer conditionat. In fine, consumul propriu poate ajuta la mobilizarea investitiilor private pentru a finanta tranzitia energetica.
In acelasi timp, consumul propriu poate da nastere unor noi provocari si poate reduce venitul operatorilor de retea. De asemenea, este posibil ca reteaua sa aiba nevoie de modificari tehnologice pentru a garanta securitatea si fiabilitatea. Comisia a identificat exemple de bune practici pentru a sprijini tarile din UE sa promoveze consumul propriu intr-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.
Totodata, functionarea sigura a retelei a devenit mai complicata ca urmare a cresterii rapide a surselor de energie regenerabile variabile, iar producatorii de energie si consumatorii trebuie sa fie capabili sa raspunda la aceasta necesitate de flexibilitate si sa fie stimulati sa o faca. Integrarea stocarii in piata energiei ar permite cresterea suplimentara a flexibilitatii necesare: energia ar trebui stocata atunci cand exista un surplus si cand preturile sunt reduse; ea ar trebui sa fie distribuita atunci cand productia este limitata si preturile sunt mari, astfel incat sa se compenseze variatiile de productie de energie.
Raportul dintre interesul comunitar si cel global
Se considera ca reducerea emisiilor in UE va contribui semnificativ la eforturile internationale menite sa limiteze cresterea temperaturii medii globale la mai putin de 2 oC in raport cu nivelurile preindustriale. Obiectivul de „cel putin 40%“ la scara intregii economii comunitare ilustreaza angajamentul continuu al UE de a asigura un acord mondial ambitios privind clima, cu angajamente obligatorii din punct de vedere juridic din partea tuturor partilor, la Paris, in luna decembrie a acestui an. Propunerile recente ale CE continua acest efort prezentand prima dintre principalele etape in realizarea acestui obiectiv ambitios de reducere a emisiilor.
Deciziile care urmeaza sa fie adoptate la Paris ar trebui sa mobilizeze finantarea pentru combaterea schimbarilor climatice, transferul de tehnologii si consolidarea capacitatilor pentru partile eligibile, in special in cazul celor cu un nivel minim de capacitati. Sectorul public va avea in continuare un rol important in mobilizarea resurselor pentru combaterea schimbarilor climatice dupa 2020. In anticiparea acestor decizii, propunerea Comisiei Europene solicita statelor membre sa foloseasca o parte din veniturile obtinute in urma licitatiilor in cadrul schemei EU ETS (comercializarea certificatelor de emisii) pentru finantarea actiunilor de combatere a schimbarilor climatice in tari din afara UE, inclusiv pentru actiuni de adaptare la efectele schimbarilor climatice. Va fi de datoria statelor membre sa aloce o parte din aceste venituri obtinute in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru a sprijini actiunile de combatere a schimbarilor climatice in tarile terte, inclusiv in tarile in curs de dezvoltare.
Se preconizeaza ca, incepand cu 2021, cantitatea totala a certificatelor sa scada cu 2,2% in fiecare an. Din 2013, licitarea de catre statele membre reprezinta principala metoda de distribuire a certificatelor EU ETS. In actuala perioada de comercializare (2013 - 2020), 57% din cantitatea totala de certificate va fi scoasa la licitatie, iar restul certificatelor sunt disponibile pentru a fi alocate cu titlu gratuit. Ponderea certificatelor care urmeaza sa fie scoase la licitatie va ramane aceeasi dupa anul 2020. Veniturile din licitatii aduc statelor membre fonduri care pot fi utilizate pentru diferite actiuni, precum programele privind energia din surse regenerabile. De asemenea, acestea pot fi alocate pentru masuri de politica sociala cu scopul de a sprijini o „tranzitie justa si echitabila“ inspre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon pentru intreprinderi, angajatii acestora si consumatori, precum si pentru a sprijini eforturile actiunilor internationale de combatere a schimbarilor climatice in tarile terte, inclusiv in tarile in curs de dezvoltare.
Deoarece numarul total de certificate este limitat si in scadere, sistemul de alocare cu titlu gratuit trebuie revizuit in vederea distribuirii certificatelor disponibile intr-un mod cat mai eficace si eficient. Scopul modificarilor propuse este sa reduca necesitatea unui factor de corectie si sa garanteze previzibilitatea pentru intreprinderi. Alocarea de certificate cu titlu gratuit va fi axata pe sectoarele care prezinta cel mai mare risc de relocare a activitatilor de productie in afara UE. Arhitectura de baza va ramane in vigoare dupa 2020, in timp ce elemente individuale vor fi imbunatatite in conformitate cu acordul incheiat de liderii UE in octombrie 2014.
Un fond pentru inovare va fi creat pentru a sprijini investitiile de pionierat in energia din surse regenerabile, captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC) si inovarea in favoarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon in sectoarele industriale mari consumatoare de energie.
Aproximativ 400 de milioane de certificate, reprezentand pana la circa 10 miliarde de euro in momentul vanzarii, vor fi rezervate in acest scop incepand cu 2021. In plus, alte 50 de milioane de certificate nealocate in perioada 2013 - 2020 vor fi rezervate pentru a permite demararea fondului pentru inovare inainte de 2021 si pentru includerea de proiecte de sprijinire a tehnologiilor inovatoare in industrie.
Fondul pentru inovare se bazeaza pe succesele inregistrate de actualul program de finantare pentru sprijinirea inovarii in favoarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea sumei obtinute pentru cele 300 de milioane de certificate in perioada 2013 - 2020 (asa-numitul NER 300).
Recentul acord privind rezerva pentru stabilitatea pietei (MSR) permite ca certificatele nealocate sa fie transferate, in 2020, in rezerva pentru stabilitatea pietei. In conformitate cu aceasta regula, unii analisti estimeaza ca aproximativ 550 pana la 700 de milioane de certificate vor putea fi transferate, in 2020, in rezerva pentru stabilitatea pietei. Ca urmare a unei solicitari din partea Parlamentului si a Consiliului de analizare a utilizarii certificatelor nealocate dupa 2020, Comisia propune utilizarea a 250 de milioane de certificate nealocate in perioada 2013 - 2020 pentru a stabili o rezerva pentru instalatiile noi si pentru cele in curs de dezvoltare.
Este de remarcat - pentru relevarea virtutilor dialogului si transparentei - ca statele membre, reprezentanti ai industriei, ONG-uri, institutii academice si de cercetare, sindicate si cetateni s-au implicat in diferite etape ale elaborarii „PACHETULUI“ prezentat de Comisia Europeana. In 2014, au avut loc consultari ample intre partile interesate cu privire la diferitele aspecte tehnice legate de schema EU ETS. Comisia a primit peste 500 de contributii, care au fost luate in considerare in pregatirea propunerii respective. In urma acestor consultari si analizarii obiectivelor politicii UE privind clima pentru 2030, Comisia a efectuat o evaluare a impactului revizuirii schemei ETS.
Propunerea legislativa a fost transmisa Parlamentului European si Consiliului spre adoptare, precum si Comitetului Economic si Social European si Comitetului Regiunilor pentru examinare. Comisia va colabora cu respectivele institutii, cu cetatenii pentru ca aceasta propunere legislativa sa fie aprobata.