Infiintarea unei Comisii reprezentative Jeanne Endmann
Data: 1-15 octombrie 2004
In 1903, orasul Niagara Falls se afla In centrul industriei de energie electrica nord-americane. De pe atunci, energia navalnica a apei a fost canalizata In energie electrica. George Westinghouse a construit acolo o centrala electrica, folosind generatoarele de curent alternativ bifazate, brevetate de Nikola Tesla. Fabricile s-au deplasat Intr-acolo, deoarece nu exista o alta energie comparabila ca bogatie.
Incepand cu iulie al aceluiasi an, probabil fara a fi consemnat de cei din afara sferei amperilor si voltilor, Niagara Falls, SUA, a gazduit Comitetul de organizare al Congresului International de Electricitate, pe durata unei saptamani, In anul 1904. Patru congrese similare, desfasurate In precedentii 23 de ani In diferite colturi ale lumii, Il pregatisera pe acesta din urma. Acesta trebuia sa reprezinte o parte speciala a Expozitiei-Targ din Louisiana, St.Louis, Missouri, care a tinut din mai pana In decembrie al acelui an. Acest congres dorea sa stabileasca stadiul de pregatire pentru o Comisie Internationala de Electricitate permanenta.
Niagara Falls
Comitetul Niagara, care organiza sesiunile stiintifice ale Congresului de Electricitate, era obligat sa joace totul pe o singura carte. Desi electricitatea era Inca In fasa, comercializarea electrotehnologiei era In plina desfasurare. Lampile cu incandescenta Incepusera sa lumineze strazile si casele, birourile si laboratoarele. Telefoanele conectau Intre ele casele, telegraful conecta orasele, iar cablurile transoceanice conectau continentele. Acum standardizarea internationala era necesara pentru domeniul electric, astfel Incat oamenii de stiinta din fiecare tara sa poata folosi aceleasi cuvinte pentru aceasta tehnologie In dezvoltare.
Comitetul de organizare Niagara a decis ca, atunci cand Congresul International se va reuni la St.Louis In 1904, un grup special de delegati numiti de guvern sa poata promova unitatile electromagnetice internationale si standardizarea internationala. O astfel de standardizare era necesara pentru a promova comunicarea Intre oamenii de stiinta, pentru a Imbunatati siguranta, functionarea si performantele tuturor obiectivelor electrice si pentru a stimula comertul international. Primele congrese adoptasera o terminologie, de exemplu gauss si maxwell ca unitati ale campului magnetic si fluxului magnetic, dar nu toti oamenii de stiinta foloseau aceasta terminologie. Iar lumea electricitatii era divizata In ce priveste denumirea necesara pentru fiecare unitate.
Aceste probleme erau prioritare pe 1 iulie 1903, cand Comitetul de organizare Niagara si-a tinut prima Intrunire. In acea zi, membrii l-au ales pe Elihu Thomson, inventator si fondator al corporatiei General Electric, ca presedinte al congresului din 1904. Comitetul a mai ales alti oficiali si a numit un Comitet consultativ, format din 25 de membri. In plus, Comitetul Niagara a repartizat lucrarile Congresului pe doua sectiuni : teorie generala si aplicatii.
In timpul celei de a doua Intruniri, desfasurate din nou la Niagara Falls, doua luni mai tarziu, Comitetul a cerut secretarului, Arthur Kennelly, sa trimita invitatii „tuturor celor interesati de electricitate sau de aplicatiile sale”, pentru a se alatura congresului. In scrisoare, Kennelly sublinia planurile congresului si descria o strategie prin care Congresul din St.Louis ar putea gazdui o Camera a Delegatilor numita de guvernele respective. Delegatii puteau fi considerati ca reprezentanti oficiali la Congresul de la St.Louis si puteau adopta decizii cu privire la standardizare, ca de exemplu terminologia.
Pana In octombrie, Comitetul Niagara a expediat 14900 de invitatii de participare la congres, tiparite si semnate. Scrisorile catre potentialii participanti straini au fost trimise In engleza, franceza si germana. Taxa de participare de 5 USD includea admiterea la sesiunile stiintifice, o copie a comunicarilor si, pentru delegatii straini, o invitatie la un tur, care preceda Expozitia. Eforturile Comitetului Niagara au avut succes. Intre timp, se deschidea la St.Louis, la 12 septembrie 1904, al 5-lea Congres International de Electricitate; un numar de 16 asociatii tehnice din SUA si din exterior acceptasera invitatiile, fusesera Inregistrati 719 oameni de stiinta electricieni, iar 15 guverne numisera un total de 29 de delegati.
Palatul Electricitatii
Ceremoniile de deschidere a Expozitiei-Targ din Louisiana s-au desfasurat pe 30 aprilie 1904. Expozitia aniversa cumpararea teritoriilor Louisianei de la Franta In 1803, pentru 15 milioane USD (celebrarea centenarului a Intarziat cu un an, deoarece Comitetul de organizare a Expozitiei a avut nevoie de un timp suplimentar). Desi New Orleans fusese pus In discutie, ca posibil loc pentru aniversare, a fost ales St.Louis, pentru asezarea sa centrala si pentru ca era cel mai mare oras din statele care aparusera In urma achizitionarii Louisianei.
Desi Congresul International de Electricitate nu urma sa Inceapa pana In septembrie, electricitatea a luat fata si inima Targului.
La 30 aprilie, In timpul deschiderii oficiale, presedintele Theodore Roosevelt, aflat In camera de est a Casei Albe de la Washington DC, a actionat butonul unui telegraf, trimitand mesajul care anunta deschiderea oficiala. Steagurile au fluturat si fantanile au prins viata. In partea de sud a Palatului Electricitatii, trei motopompe trimiteau aproximativ 100.000 de galoane de apa, cazand apoi sub forma de cascada. Un transformator, aflat Intr-o incinta sub cascada, furniza energia necesara iluminarii apei navalnice cu lumini, care alternau In rosu, verde si opal, fiecare culoare fiind controlata de un comutator triplu pe un circuit electric separat.
Palatul Electricitatii servea ca piesa centrala a Expozitiei. In ciuda tarifului mare impus de SUA la produsele fabricate In strainatate, aproape jumatate din suprafata de expunere de 10.216 m2 din Palat era detinuta de exponatele electrice internationale. Vizitatorii urmareau electricitatea la lucru. Erau In functiune demonstratii In curent continuu si alternativ. Vizitatorii situati la posturi telefonice din parti opuse ale Palatului puteau vorbi Intre ei la telefon „fara vreo alta conexiune metalica Intre cei doi”. Vizitatorii vedeau demonstratii ale dinamului, ale unui model de tren monorail din Marea Britanie si ale unui telegraf fara fir, folosit de presa In timpul Expozitiei pentru a Inregistra evenimentele.
Pe 12 septembrie s-a deschis, In cadrul Expozitiei, Congresul de Electricitate. In acea saptamana, la 14 septembrie, a fost celebrata Ziua Electricitatii, prin parade si demonstratii. La Palat, In acea zi, vizitatorii au urmarit demonstratii ale transformatorului a carui tensiune \n secundar era de ordinul megavoltilor. Tensiunea din secundar de 1.000.000 V a trimis pe cer un „arc incandescent”, In timp ce troznituri puternice au rasunat deasupra terenului Expozitiei.
Palatul Electricitatii necesita o cantitate mare de energie pentru exponatele evaluate la 4.000.000 USD. Lipsa standardizarii se reflecta In numeroasele tipuri de energie ce trebuiau furnizate exponatelor. Desi energia disponibila pentru comercializare era foarte redusa pe atunci, o anumita cantitate a fost comercializata la pretul de 3,04 USD per kilowatt-ora, pentru a suplimenta cu puterea necesara centrala feroviara interioara. Fiecare tara aducea exponate, care necesitau energii diverse: curent continuu si curent alternativ; curent alternativ de 25Hz si de 60 Hz; curent alternativ mono-, bi- si trifazat si numeroase tensiuni de curent continuu.
Congresul de Electricitate din 1904
Membrii Camerei Delegatilor au abordat problema acestei lipse de uniformitate, la reunirea Congresului, Intre 12 si 17 septembrie. La deschiderea Congresului General, In Coliseum Music Hall, In dimineata zilei de 12 septembrie, profesorul William Goldsborough, seful departamentului electricitatii, s-a adresat celor peste 1000 de participanti. El le-a spus participantilor ca „spiritul de cooperare, care anima pe lucratorii electrici”, a produs deja o mai buna terminologie, standarde uniforme si un sistem de realizare a unor Inregistrari precise printre oamenii de stiinta din lume.
Aceasta activitate era departe de a se fi finalizat. Cele patru congrese anterioare de electricitate Incepusera deja dialogul privind terminologia si standardizarea, initiat la primul Congres tinut la Paris In 1881 si la care fusese adoptat sistemul centimetru – gram – secunda (c.g.s.). Intre timp, la al 5-lea Congres, tinut la St.Louis, unitatea kilowatt Inlocuise calul-putere, dar nu existau Inca doua tari care sa-si defineasca In acelasi fel unitatile.
La Adunarea Generala a Congresului, cateva din cele 158 de comunicari prezentate se refereau la standardizarea unitatilor. Profesorul Moise Ascoli, conducatorul delegatiei italiene, Associazone Elettrotechnica Italiana, a prezentat o lucrare care evidentia meritele sistemului Giorgi fata de sistemul Heaviside. In ziua precedenta, Arthur E. Kennelly, ulterior profesor de inginerie la Harvard, a mentionat importanta terminologiei In prezentarea lucrarii sale privind teoria curentului alternativ si viteza de transmitere prin cabluri submarine. Frank A. Wolff, de la Biroul National de Standarde, a prezentat o lucrare In care detalia eforturile de standardizare pe durata celor patru congrese anterioare. Ca urmare a lucrarii lui Wolff, au Inceput lungi dezbateri, care s-au referit la masurarea cu precizie a unitatilor, la terminologie si la diferentele de legislatie Intre tari privind electricitatea. Dr.Kennelly a fost mult timp sustinator al denumirii tuturor unitatilor absolute, dupa cum mentionase cu o zi Inainte, cand Isi prezentase lucrarea, deoarece „toti germenii si chiar si buruienile au denumiri”.
„Un germene patogen nu este folosit numai pentru ca are un nume”, remarca Mr.H.E.Harrison In discutiile care au urmat prezentarii lucrarii lui Wolff. Harrison a continuat, spunand ca introducerea denumirilor In cele doua sisteme absolute ar putea produce confuzii In randul celor care citesc lucrarile de cercetare. La Congresul de la Paris din 1900, a continuat Harrison, au fost adoptate denumirile de gauss si maxwell, dar In Anglia „doar unul din 100 de ingineri” stiu ce ar putea sa Insemne acesti termeni.
Dupa o lunga discutie asupra standardizarii volt-ului, Kennelly a spus: „Pare rezonabil ca unitatile fundamentale, care vor fi folosite cel putin In investigatiile teoretice, sa primeasca un nume si poate ca cea mai simpla metoda de denumire a acestor unitati sa fie de a le asocia prefixe, legate de unitatile practice”. Altii, cum erau John Perry si dr.R.T.Glazebrook, ambii din Marea Britanie, considerau ca Kennelly insista pentru „mult prea multe denumiri”, tinand seama ca sistemul c.g.s. vorbeste de la sine.
Dezbaterile au durat mult dupa Incheierea sesiunii. Cand discutiile au ajuns la compararea de legi, participantii au remarcat importantele neconcordante, depinzand de modul In care erau definite unitatile. Acele diferente puteau fi costisitoare, remarca Kennelly, deoarece „o problema legata de o zecime de volt la 110” putea implica „mari sume de bani privind un contract de lampi cu incandescenta”.
O organizatie permanenta
Pentru Camera Delegatilor, aceste probleme nu erau teoretice sau academice. Cei 29 de delegati proveneau din 15 tari, inclusiv din SUA, Franta, Marea Britanie, Mexic si India. Intrunirile lor se tineau separat de sesiunile stiintifice ale Congresului, astfel Incat delegatii puteau sa ridice In mod oficial problemele privind standardizarea internationala.
La ora 315 p.m., pe 12 septembrie 1904, delegatii au avut o prima Intrunire la Hotel Jefferson din St.Louis. Ei au Intrerupt Intrunirea 15 minute mai tarziu, dupa ce l-au numit pe Elihu Thomson presedinte al Camerei. Delegatii au mai nominalizat si un Comitet, pentru a stabili oficialii pentru o Comisie Internationala permanenta. Marti, 13 septembrie, delegatii s-au Intalnit din nou la Hotel Jefferson. Ei au format un Comitet, pentru a studia standardizarea internationala a stiintei electrice.
Pe 15 septembrie delegatii s-au trezit Intr-o zi Insorita si rece. In acea dupa-amiaza s-au Intalnit pentru a treia oara. In timpul Intrunirii, Thomson si colegii sai au adoptat In unanimitate mai multe rezolutii privind lipsa de uniformitate In legatura cu „legile referitoare la unitatile electrice”. Una dintre rezolutii privea o prima actiune oficiala, legata de un Congres international permanent: „Trebuie facuti acei pasi, care asigura cooperarea societatilor tehnice ale lumii, prin Infiintarea unei comisii reprezentative, care sa abordeze problema standardizarii terminologiei si parametrilor aparatelor si dispozitivelor electrice”. Camera si-a Incheiat Intrunirea dupa adoptarea tuturor rezolutiilor.
Vineri, delegatii s-au Intalnit pentru ultima oara. Ei au convenit sa raporteze la Intoarcerea In tarile lor, guvernelor si societatilor tehnice, cu privire la actiunile initiate la St.Louis. Ei i–au multumit lui Thomson si altor oficiali pentru activitatea acestora.
Congresul s-a Incheiat, In mod oficial, In timpul Adunarii Generale de sambata, 17 septembrie. Multe luari de cuvant s-au referit la potentialul standardizarii internationale. Profesorul Webster de la Clark University, presedintele Societatii Americane de Fizica, a spus: „Simtim ca activitatea desfasurata la acest congres va ramane una memorabila, nu numai pentru subiectele aflate In discutie, dar si pentru progresul care a fost facut privind Comisia Internationala".
Elihu Thomson, care a jucat un rol de baza, Incepand cu Comitetul de organizare Niagara, si-a exprimat Increderea ca eforturile facute pentru standardizarea terminologiei si unitatilor ar putea fi dirijate de un organism executoriu: „Nu am nici o Indoiala ca aceasta Comisie va fi In curand un fapt si apoi va fi capabila sa rezolve probleme care nu sunt - sau care multi dintre noi s-au gandit ca nu sunt - potrivite a fi discutate In timpul unei expozitii”, a spus Thomson.
Adresandu-se In mod special delegatilor straini, Thomson a spus: „Am observat ca unanimitatea In actiune, absenta oricarei neIntelegeri a fost remarcabila. De Indata ce o masura a fost considerata ca fiind corespunzatoare, toate voturile au fost unanime si aceasta este de bun augur pentru activitatea viitoare a Comisiei Internationale”.
Thomson a mai mentionat viitorul „nemarginit” al stiintei electrice, Incheindu-si comentariile cu „pregatiti-va deci sa acceptati un univers electric”.
In 1908, ca urmare a decesului lordului Kelvin, Thomson devenea cel de al doilea Presedinte al CEI.