Marin D. Dracea 1885 - 1958 Contributii importante la orientarea dezvoltarii silviculturii in Romania
Data: 16-30 noiembrie 2005
S-a nascut la 14 octombrie 1885, in comuna Izvoru din judetul Ilfov, ca fiu al lui Dumitru Dracea si al Ioanei, nascuta Fota, tarani gospodari, muncitori, a caror familie s-a marit cu inca sase copii dupa nasterea lui Marin.
Desi tatal, ca fruntas al satului, a fost o perioada si primar, familia a trecut prin greutati materiale mari.
In scoala elementara, Marin Dracea s-a dovedit un elev eminent. A obtinut o bursa care ii asigura cazarea la internat si scutirea de taxe scolare, reusind astfel sa urmeze cursurile liceale la Bucuresti, pe care le-a absolvit in anul 1905, la Liceul Gh. Lazar. Printre colegii sai de liceu a fost si poetul George Toparceanu, cu care a avut relatii de prietenie in tot timpul vietii.
In cursul superior de liceu a dovedit aptitudini deosebite pentru matematica si a fost colaborator la celebra Revista matematica.
In anul 1905, dupa bacalaureat, s-a inscris la Scoala Superioara de Agricultura de la Branesti, jud. Ilfov.
Dotat cu o inteligenta deosebita, cu o bogata imaginatie si dorinta de a invata, si-a insusit o vasta cultura generala si de specialitate in timpul studiilor. La examenul de absolvire a Scolii de Agricultura a impresionat comisia si asistenta prin bogatia cunostintelor. Dupa obtinerea diplomei de inginer agronom, a fost numit asistent universitar la Catedra de silvicultura, exploatarea padurilor si amenajari forestiere. In cadrul Facultatii de Silvicultura a facut o exceptionala cariera didactica, care s-a incheiat odata cu pensionarea, in anul 1946.
In toamna anului 1912 i s-a acordat un concediu de la Catedra pentru o specializare in Germania, ocazie cu care s-a inscris pentru doctorat la Universitatea din München.
Incepand din anul 1914 a fost mobilizat si trimis pe front si in 1916 a cazut prizonier la armata germana si tinut intr-un lagar. Astfel se explica amanarea pana in 1923 a sustinerii tezei de doctorat, Despre cultura salcamilor in terenurile nisipoase din Oltenia.
Dupa succesul tezei de doctorat i s-a oferit o noua bursa de catre Fundatia Rockefeller din SUA, pentru a studia tipurile de arborete si problemele legate de industrializarea lemnului. In acest sens a efectuat cercetari la Universitatea Yale si la statiunile experimentale silvicole din Ashville, Carolina de Nord, si la Madison, Wisconsin.
Era cunoscut ca profesor si distins cercetator stiintific in domeniul silviculturii cand, in anul 1930, a fost numit director general la Casa Autonoma a Padurilor Statului (CAPS), unde a aplicat conceptia sa stiintifica privind ingineria silvica in Romania.
In anul 1933 a fost ales presedintele Societatii Inginerilor Silvici Progresul Silvic, functie pe care a detinut-o pana in anul 1946.
Prin lucrarile sale in domeniu a devenit cunoscut si pe plan mondial, fiind ales membru a numeroase societati de specialitate, astfel: Society of American Forester din Washington; al Societatii Forestiere Finlandeze din Helsinki (1934) si altele. A fost un membru activ al AGIR, care la adunarea generala din 1919 a tinut o comunicare despre importanta silviculturii.
A lasat o vasta bibliografie formata din cursuri, tratate, articole de specialitate si de popularizare, dintre care amintim Cultura si folosirea rationala a plopilor (1943) si Padurea si tehnica silvica in planificarea folosirii spatiului national (1945).
Din gandirea sa ca teoretician al silviculturii, retinem ca se baza pe faptul ca padurea reprezinta un fenomen determinat de mediul geografic; astfel, el a introdus in cercetare metodele specifice conditiilor geoecologice din tara noastra. A avut o pozitie critica pentru preluarea mecanica a metodelor straine si aplicarea acestora in activitatea forestiera de la noi. Ca exemplu, metodele de rarire a padurii dupa practica franceza.
A dezvoltat si aplicat metode de promovare a cunoasterii specificului padurilor romanesti in randul specialistilor si publicului. De asemenea, a militat pentru regenerarea, intinerirea padurilor, in special in zonele de exploatare.
In conceptiile sale despre activitatea in silvicultura, a avut in vedere importanta economica a padurilor, punand un accent deosebit pe interactiunea factorilor economic, protectie, regenerare. Rezultatele acestor actiuni se vad pe termen lung, peste un secol.
Pentru valorificarea zonelor nisipoase, i se recunoaste meritul de a fi introdus cultura salcamului si a plopilor euroamericani in luncile inundabile, precum si realizarea de perdele forestiere pentru combaterea secetei.
A facut permanent legatura intre exploatarile forestiere si cele agricole.
De numele lui este legat si inceputul cercetarilor stiintifice in domeniul industrializarii lemnului.
In domeniul economic, printre altele, a evidentiat rolul rasinoaselor autohtone si pentru a evita importurile de material lemnos, a cercetat cu atentie, pe baze stiintifice, caracteristicile molidului, stejarului si altor esente, pentru industrializare.
Ca profesor a avut o contributie esentiala in orientarea, modernizarea invatamantului silvic si formarea primilor specialisti in domeniu si a condus o vasta campanie de popularizare a activitatii silvice.
A fost un luptator neobosit pentru progresul stiintific in domeniul silvic, un precursor al apararii mediului inconjurator si a evidentiat continuu in opera lui importanta ecologica a padurii.
Rezultatele practice ale activitatilor de regenerare si de plantare de specii noi au o durata indelungata, chiar peste un secol. Cu scurgerea timpului, conceptiile prof.dr.ing. D. Dracea au fost confirmate.
A trecut in nefiinta la 14 iunie 1958.
In viata a fost onorat de lumea stiintifica.
In anul 1978, V.N. Stinghie si C.D. Chirita au publicat o monografie intitulata Viata si opera unui mare silviculor roman: Marin D. Dracea.
La 120 de ani de la nasterea marelui silvicultor roman, in ziua de 14 octombrie a.c., Academia Romana, Sectia de stiinte agricole si silvice, Academia de Stiinte Agricole si Silvice si Regia Nationala a Padurilor – Romsilva i-au dedicat o sesiune omagiala cu ocazia careia a fost lansat volumul Marin Dracea - opere alese, Editura CERES, 2005.
Alte articole
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/1243.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/1244.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/1242.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/1240.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/1247_1.jpg)