INS: Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, 0,47% din PIB in anul 2020
Data: 16-30 noiembrie 2021
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat, în 2020, 0,47% din PIB, din care 0,28% pentru sectorul privat și 0,19% pentru sectorul public, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada analizată, au fost cheltuite 4,964 miliarde lei pentru cele patru sectoare de performanţă ale activității de cercetare-dezvoltare, din care 4,644 miliarde lei cheltuieli curente (93,5%) şi 320,9 milioane lei cheltuieli de capital (respectiv 6,5%). În anul 2020, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 61,2% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o scădere cu 2,7 puncte procentuale, comparativ cu cheltuielile din anul 2019. Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au avut un nivel apropiat ca valoare procentuală în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2019, respectiv 18,8%, în timp ce cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu 2,6 puncte procentuale (de la 17,4% la 20,0%).
După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2020, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 52,8%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 32,9%. În cadrul sectoarelor de performanță, cele mai mari sume din fondurile publice au fost primite de către unitǎţile din sectorul guvernamental (74,5% din total sector), urmate de unitǎţile din sectorul învăţământ superior (66,8% din total sector). Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (50,1%), sectorul guvernamental (30,2%) şi sectorul învăţământ superior (18,8%).
La 31 decembrie 2020, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 45 304 salariaţi (în creștere cu 3% față de anul 2019), din care 21 216 erau femei, respectiv 46,8%. După nivelul de pregătire profesională, 86,9% din numărul salariaţilor care au lucrat în domeniul analizat la sfârşitul anului 2020, aveau studii superioare (39 349 salariați), iar 13,1% aveau alt nivel de pregătire, exclusiv studii superioare (5955 salariați).
Anul trecut, în activitatea de cercetare-dezvoltare erau implicate 18 756 persoane cu studii doctorale şi postdoctorale, din care 9265 femei. În funcție de orele efectiv lucrate, 73,3% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2020, au lucrat normă întreagă de timp.
Pe categorii de ocupaţii, în anul 2020, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători 62,0% din total, respectiv 28 090 salariaţi, în creștere cu 922 salariaţi, comparativ cu anul 2019.
INS precizează că cele patru sectoare de performanţă ale activității de cercetare-dezvoltare sunt: ♦ sectorul de performanţă mediul de afaceri (BES - business), care cuprinde unităţile din mediul de afaceri al economiei naţionale care au activitate principală sau secundară de cercetare-dezvoltare, cunoscute sau necunoscute la momentul realizării eşantionului de unităţi raportoare, respectiv toate întreprinderile, organizaţiile și instituţiile din mediul de afaceri a căror activitate este producerea de bunuri şi servicii destinate pieţei. Nucleul de bază al sectorului de performanţă BES este format din întreprinderi private (corporaţii sau cvasi-corporaţii), chiar dacă obţin sau nu profit. Printre aceste întreprinderi pot fi găsite unele firme, pentru care activitatea de cercetare-dezvoltare este principala activitate (de exemplu, instituţii comerciale de cercetare-dezvoltare şi laboratoare). Adiţional, în cadrul acestui sector se pot include întreprinderi publice (corporaţii publice sau cvasi-corporaţii guvernamentale) angajate în producţia şi vânzarea unui anumit tip de bunuri şi servicii care sunt de obicei furnizate de către întreprinderi private, precum și instituţiile non-profit care sunt direct producătoare de bunuri şi servicii, altele decât serviciile de învăţământ superior; ♦ sectorul de performanţă guvernamental (GOV - governmental), care cuprinde toate unităţile guvernamentale (inclusiv ministere ordonatoare de credite bugetare destinate activităţii de cercetare-dezvoltare), unităţi care furnizează servicii publice, cele cu activităţi de cercetare-dezvoltare ale administraţiei centrale şi locale, precum și institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; ♦ sectorul de performanţă învăţământ superior (HES - higher education), care cuprinde toate unităţile din învăţământul superior de stat şi particular, precum şi clinicile medicale care se află sub îndrumarea directă sau administrate în asociaţie cu instituţii din sectorul învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare; ♦ sectorul de performanţă privat non-profit (PNP - private non-profit), care cuprinde uniuni, fundaţii, centre, asociaţii, organizaţii, sindicate, partide şi formaţiuni politice, precum și unitățile organizate ca asociaţii familiale care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare. Unitățile din acest sector de performanță furnizează, de regulă, servicii colective sau individuale fără plată sau cu un preţ total nesemnificativ.
Alte articole
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/374_utcn-sistem-robotic-pentru-curatarea-deseurilor-de-pe-fundul-oceanului-realizat-cu-ajutorul-cercetatorilor-romani_1.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/962_in-linie-dreapta-spre-final-de-an_1.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/556_proiect-de-200-milioane-euro-prin-pnrr-pentru-modernizarea-a-20-de-baraje-hidrotehnice_1.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/480_blitz_1.jpg)