Importante momente aniversare in 2013 (II)
Data: 1 - 15 februarie 2013
Includem, in numarul de fata, a doua consemnare a unor date semnificative din istoria stiintei si tehnicii romanesti cu largi implicatii economice si sociale, care au avut loc in trecutul mai mult sau mai putin indepartat. Precizam ca sunt mentionate doar momentele care, in 2013, sunt marcate de „aniversari rotunde“.
135 de ani de la:
- Infiintarea, in tara noastra, a primei fabrici de chibrituri la Buciumi - Iasi;
- Deschiderea carierei de la Turcoaia (jud. Tulcea), pentru exploatarea si producerea de pavele de granit, inlocuindu-se treptat granitul italian, porfirul belgian de Quenast, precum si granitul si gresia de Scotia, care se importau;
- Aparitia, in Comptes rendus des seances de l’Academie des sciences a tezei de doctorat - sustinuta la Sorbona - a matematicianului Spiru Haret, intitulata Sur l’invariabilite des grandes axes des orbites planetaires, in care, generalizand rezultatele cercetarilor anterioare facute de Pierre Simon Laplace (1749 - 1827), Joseph Louis Lagrange (1736 - 1813) si Denis Poisson (1781 - 1840), demonstreaza, contrar opiniei generale de atunci, ca axele mari ale orbitelor planetelor nu sunt invariabile, ci sufera perturbatii;
- Inceperea exploatarii minei de lignit de la Borsec, in vederea alimentarii cu combustibil a statiunii balneare si a micilor industrii din regiune;
- Punerea in circulatie a primului tren accelerat pe linia Bucuresti - Viena prin Orsova. Pe portiunea Varciorova - Orsova se calatorea cu trasura, jonctiunea caii ferate nefiind terminata;
- Inceperea construirii primelor tuneluri din tara noastra pe Valea Prahovei: unul mare, langa Busteni, si doua mai mici, intre Comarnic si Valea Larga, toate abandonate ulterior prin schimbarea traseului caii ferate.
130 de ani de la:
- Instalarea, la Bucuresti, a primei linii telefonice: linia particulara dintre magazinul si tipografia Socec. Un an mai tarziu (1884) functioneaza si prima linie telefonica de stat dintre Ministerul de Interne si Posta centrala;
- Saparea, la Draganeasa (jud. Prahova) a primei sonde mecanice din tara noastra prin sistemul canadian, cu prajini de lemn, care nu a dat rezultate din cauza alternantei de roci moi cu roci tari si a inclinarii stratelor. In acelasi loc si acelasi an (1883) se foloseste si sistemul pensilvan, cu percutie prin cablu de Manila. Una dintre sondele de la Draganeasa a fost prima din Romania care a erupt natural;
- Aparitia lucrarii Economia campului, a lui Gheorghe Pop de Basesti, in paginile careia autorul, presedinte al Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia care a proclamat, la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Romania, preconizeaza o serie de masuri menite sa duca la modernizarea agriculturii din Transilvania;
- Editarea, la Iasi, a revistei Recreatii stiintifice, care, in scurta ei perioada de aparitie (pana in 1889), a avut un rol important in dezvoltarea stiintelor matematice din Romania;
- Construirea, peste raul Prahova, in apropiere de Ploiesti, a primului pod metalic de cale ferata, in grinzi cu zabrele, proiectat si executat de ingineri romani;
- Inceperea montarii, la uzinele metalurgice din Resita, a primelor instalatii electroenergetice industriale din tara, sub forma unor mici grupuri electrogene, amplasate in apropierea unor utilaje tehnologice importante, pentru actionarea motoarelor acestora.
125 de ani de la:
- Darea in functiune, la uzinele din Resita, a primelor doua cuptoare de pudlaj cu vatra dubla (tip Piezka), care au functionat pana in 1910;
- Instalarea, la Abator, a primei uzine comunale electrice din Bucuresti, avand ca masina de forta o locomobila care actiona un generator si furniza curent electric pentru alimentarea a sase lampi cu arc si a 180 de becuri cu incandescenta;
- Infiintarea, de catre inginerul Ion Gh. Cantacuzino, a fabricii de ciment Portland de la Braila, prima fabrica sistematica de acest fel din tara noastra, avand 10 cuptoare Dietsch. A intrat in functiune in 1890, data care marcheaza inceputul industriei nationale de ciment in Romania;
- Constituirea, la Sibiu, a Reuniunii romane de agricultura, menita sa popularizeze cunostintele agro-zootehnice, sa distribuie seminte selectionate si animale de prasila agricultorilor, sa organizeze expozitii pentru a face cunoscute cele mai bune rezultate obtinute in agricultura, oferind realizatorilor acestora premii in bani;
- Executarea, in Bucuresti, a primelor lucrari edilitare de pavaj (trotuare) cu bazalt artificial, produs de fabrica de la Cotroceni, unde se mai fabricau tuburi de gresie pentru canalizare, mozaicuri pentru pavaje interioare etc., iar dupa 1890 si caramida aparenta;
- Infiintarea, la Bucuresti, pe langa Regimentul I geniu, a primului grup de aerostatie romanesc;
- Intrarea in functiune a Fabricii de hartie din Campulung Muscel, care producea celuloza sulfit, pasta mecanica si hartie pe doua masini. In 1903, Oficiul de vanzare a hartiei, infiintat in acest an, hotaraste inchiderea fabricii si demontarea instalatiilor aferente;
- Terminarea constructiei silozului de cereale de la Braila, la realizarea caruia - alaturi de silozul de la Galati, finalizat un an mai tarziu, in 1889 - inginerul Anghel Saligny a folosit, pentru prima oara in lume (in constructii masive) betonul armat, la numai doua decenii dupa ce francezul Joseph Monier obtinuse, in 1867, primul brevet pentru elemente de constructii (grinzi, placi, stalpi) din acest material, destul de putin studiat pana atunci.