Un mare creator de arhitectura monumentala: inginerul Tiberiu Eremie
Data: 1 - 15 februarie 2013
Tiberiu D. Eremie s-a nascut in 1875, in localitatea Purcareni (Satulung), comunitate azi integrata in comuna Tarlungeni fiind - de facto - o componenta a orasului Sacele (judetul Brasov), si a decedat la 29 decembrie 1937, in locuinta sa din Bucuresti, str. Stirbei Voda nr. 188. Se afla, in somnul sau de veci, in cimitirul Bellu. Parinti i-au fost Dumitru si Suzana, nascuta Trandaburu. A urmat cursurile celebrului liceu Andrei Saguna din Brasov. Pregatirea superioara a dobandit-o urmand cursurile Scolii Politehnice in Elvetia, la Zurich, devenind, in 1898, inginer de poduri si sosele. A venit in Romania doritor sa aplice cele invatate. In 1899, a fost angajat la Ministerul Lucrarilor Publice la Serviciul de Studii si Constructii, compartiment coordonat de valorosul ing. Elie Radu. Anterior anului 1900, parintii au cumparat o mare suprafata agricola la Epureni, jud. Tutova, azi Vaslui. Aici au construit, pe terenul lor, un local de scoala primara in care au pus si bazele unui atelier de tesatorie. Lucrarea din beton si caramida a fost realizata de fiul lor. Din respectiva localitate, timp de decenii, pe cei mai destoinici absolventi, ing. Tiberiu Eremie ii „prelua“ pentru a-i invata bune meserii.
Apreciindu-se seriozitatea pe care o manifesta profesional, i-au fost incredintate lucrari de mare raspundere, intre care realizarea podului de pe soseaua Barlad - Vaslui, peste apa raului Simila.
Dupa 1906 a devenit antreprenor, asociindu-se cu ing. Costica Vasilescu. A construit sosele si cai ferate, poduri de lemn si de beton armat. Un bun exemplu il constituie primul pod boltit din Romania construit la Hangu, pe cursul raului Bistrita. A realizat constructii publice sau particulare, alimentari cu apa, cum a fost cea de la Ulmi in vederea asigurarii apei potabile pentru Bucuresti, sau captarea de la Campul lui Bot pentru orasul Ploiesti, lucrari edilitare in Bucuresti, Ploiesti, Pitesti, corectari ale cursurilor raurilor, indiguiri. Tiberiu Eremie a fost intreprinzatorul care, prin modul de organizare a intreprinderii, seriozitatea cu care trata lucrarile adjudecate, promptitudinea in executia de calitate si la termen, s-a impus in perioada interbelica, fiindu-i incredintate cele mai ample lucrari la care facem o sintetica referinta ca realizari exemplare: Palatul Cantacuzino, azi Muzeul George Enescu, Arcul de Triumf, Mausoleul de la Mircesti, Palatul Facultatii de Drept din Bucuresti, Mausoleul de la Marasesti, Sala Unirii, Biserica Incoronarii si resedinta episcopala de la Alba Iulia, Catedrala Ortodoxa din Cluj, unde a mai construit o biserica, precum si catedrale din Sighisoara, Orastie, Blaj, Turda, Timisoara. La Bucuresti a mai realizat cladirile: Palatul Luvru, gazduind hotelul cu acelasi nume din 1911, pasagiul cu Palatul Societatii Imobiliara, edificat in anul 1913, Palatul Sindicatului Ziaristilor, palatele Societatilor Agricola-Fonciera si Adriatica-Trieste, Palatul Societatii Studentilor in Medicina; Palatul Tinerimea Romana, localul Teatrului Roxy de pe str. Lipscani (1912), considerata a fi prima constructie pe cadre din beton armat din Capitala.
In 1907 a infiintat, impreuna cu Gheorghe Dima si Gogu Constantinescu, Societatea Beton si fier, construind poduri peste Siret la Adjud, Racaciuni, Rocna, Dolhasca, Bratesti, peste Bistrita la Borca, Roznov, Costisa, Secu, Buhalnita, peste Siret la Pascani, Roscani, Talpa, peste Suceava la Liteni, peste Jijia la Sculeni si Popricani, peste Moldova la Malini.
In perioada interbelica, inginerul Tiberiu Eremie a realizat importante constructii pentru promovarea industriei romanesti: Fabrica de avioane I.A.R. (Brasov), Fabrica de locomotive din Braila a societatii franco-romane; halele uzinei Ford din Bucuresti; extinderea fabricii Bragadiru din Bucuresti; Fabrica Romano-fir din Talmaciu, complexul petrochimic de la Brazi. A construit podul C.F.R. peste raul Crisul Alb si a dublat podurile C.F. peste Teleajen si Cricov. A realizat pentru caile ferate tronsoanele Cobadin - Bazargic; Pascani - Targu Neamt (astazi parasit!), Roman - Bacesti, Salonta - Chisineu cu podurile peste Crisuri, lucrare care a asigurat legatura intre Oradea si Arad, lotul Teliu al preconizatei linii Brasov - Nehoiasi, doua loturi pe linia Bumbesti - Livezeni. A realizat o serie de remize din beton armat pentru Ploiesti, Buzau, castelele de apa din Ploiesti, Titu, Domeniul Coroanei de la Peris. Podurile de cale ferata peste raul Jiu de la Filiasi, peste raul Somes de la Cluj, peste Milcov la Focsani sunt numai cateva exemple din cele 47 de lucrari similare ce au fost la timpul respectiv reprezentative pentru tehnica romaneasca.
Intreprinzatorul Tiberiu Eremie a fost membru in administratia societatilor tehnice Dambovita din Fieni, producatoare de ciment, Electrostar, producatoare de articole electrice, Materiale de constructie, Creditul tehnic. A contribuit la afirmarea localitatii Fieni, din judetul Dambovita, unde a organizat atat intreprinderea producatoare de ciment, cat si pe cea producatoare de becuri.
Demn de retinut este si faptul ca Tiberiu Eremie, din toate aceste realizari, a folosit sumele obtinute ca beneficiu nu pentru lux, desfrau, fantezii, ci le-a reinvestit in instalatii tehnice in concordanta cu evolutia tehnicii mondiale sau le-a investit in noi intreprinderi ale caror produse ii erau necesare in activitatea constructiva.
Probitatea, impartialitatea l-au promovat, fiind ales in consiliile multor societati comerciale si industriale. O permanenta preocupare a avut-o pentru propasirea Intreprinderii generale tehnice Tiberiu Eremie, concomitent fiind implicat in buna coordonare a tot ceea ce ii era in atentie. Amintim, in acest sens, Fabrica de caramida Ing. Tiberiu Eremie, D.D. Bragadiru si ing. A Grigoriu.
Dupa Primul Razboi Mondial a fost constituita, in 1919, la Bucuresti, Societatea Cladirea romaneasca. A fost desemnat si ca presedinte al Bancii Sindicatului antreprenorilor. In calitate de vicepresedinte al AGIR, inginerul Tiberiu Eremie, prin exemplul personal, la timpul respectiv, a demonstrat ca obiectivele inscrise in statute pot deveni realitate. De asemenea, ca membru in Consiliul de Reconstruire a Regiunilor Daunate de Razboi a desfasurat o laborioasa activitate. Spiritul lui organizatoric, nepartinitor a fost remarcat si in cadrul Societatii Patronale, unde a fost membru in Consiliul de administratie. A fost si initiatorul revistei Ciment si beton, periodic care a promovat produsele romanesti.
Inca din 1908, Tiberiu Eremie a devenit membru al Societatii Politehnice fiind, timp de trei ani, membru in Comitetul de directie si in Comitetul Superior al redactiei Buletinului Societatii Politehnice din Romania.
Permanent preocupat de schimbul de maine, Tiberiu Eremie a fost implicat si in activitatea culturala. Unul dintre exemple il constituie modul cum, in calitate de presedinte al Societatii Transilvania, a militat pentru ajutorarea studentilor si elevilor pentru a deveni buni meseriasi romani.
Tiberiu Eremie a fost si un activ membru al Ligii Culturale, precum si al Societatii Tinerimea Romana; in ambele, prestigiul dobandit a facilitat propasirea acestora. Multi dintre cei care i-au fost colegi mai tineri si, apoi, urmasi au avut obligatia morala de a-i continua preceptele in ceea ce intreprindeau indrumati de tot ce i-a fost crez lui Tiberiu Eremie.
In tot cursul vietii, Tiberiu Eremie a mentinut o stransa legatura cu societatea din Zurich, cu oamenii de specialitate din Assciation Internationale des pont set charpentes.
Spre finalul vietii, presa prezenta Intreprinderile Generale Tehnice Inginer Tiberiu Eremie ca o Societate Anonima cu un Capital Social de 30 000 000 lei, avand sediul in Bucuresti, str. Stirbey Voda nr. 188, executand lucrari de poduri, plansee, rezervoare, castele de apa, silozuri si orice fel de lucrari in beton armat - cladiri si constructii de orice fel, fundatii, cu aer comprimat, canalizari, alimentari cu apa, indiguiri, irigatii, sosele, cai ferate - studii, proiecte si devize pentru lucrari de cai ferate, sosele, poduri si orice fel de constructii.
Cu bune decenii in urma, Virgil Caraivan, unul dintre cei care l-au cunoscut si apreciat, formula urmatoarele: „Slava Domnului, avem noi multe celebritati, totusi oameni ca inginerul Tiberiu Eremie trebuie scosi din tainita uitarii si dati vesnic exemplu generatiilor tinere, in interesul propasirii neamului romanesc“.
Semnificative sunt si cele scrise de D. Germani in Necrologul publicat in Buletinul Societatii Politehnice din Romania si republicat in Tara Barsei: „Disparitia prematura a lui Tiberiu Eremie lasa un gol imens in toate ramurile de activitate, unde el a fost factor principal sau pretios colaborator, si pareri de rau profunde in inimile tuturor prietenilor, colegilor si numeroaselor cunostinte pe care le-a avut intr-o viata atat de bogata; de asemenea, regrete si in randul antreprenorilor cari, cu toata concurenta apriga din acest domeniu, il stimau, fiindca Tiberiu Eremie s-a mentinut totdeauna pe linia unei cinste pilduitoare si a unei scrupuloase corectitudini. Era o fire atat de cumpatata, incat se poate spune ca n-a profitat deloc de viata, ci din contra, s-a daruit mereu pe sine pentru prosperarea unor opere folositoare si pentru binele tuturor.
El va ramane un exemplu viu al spiritului de indrazneata, dar si corecta intreprindere, al pasiunii pentru infaptuirile gingase si utile si dovada peremptorie ca, in poporul roman, zac latente calitati de rasa pe care el a stiut sa le evidentieze in mod atat de stralucit. Tara pierde o mare forta de munca si organizare si un patriot, iar Corpul Tehnic Roman unul din cei mai distinsi membri cu care se putea mandri.“
Dupa prematurul deces, o serie de oameni i-au consacrat evocari evidentiind neostoita sa munca spre binele neamului romanesc.
Din pacate, cu mici exceptii, in ultimele decenii, uitarea sau ignorarea s-au manifestat si in privinta omului, a faptelor celui evocat, in unele cazuri, erorile de informare generand chiar confuzii.
La 75 de ani de la incetarea din viata, mostenirea lasata de Tiberiu Eremie reprezinta un stimulator exemplu pentru ca acum, la ceasul necesarei dezmeticiri, comportamentul tuturor sa insemne si o totala participare la actul constructiv in toate domeniile vietii pe plaiurile romanesti.