Dezvoltarea durabila a constructiilor
Data: 1-15 martie 2006
La 25 ianuarie 2005, cu prilejul Forumului Economic Mondial de la Davos, primul-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, care asigura presedintia UE, declara: „Dupa parerea mea, daca propunem, ca solutie la modificarile climatice, masuri care comporta reduceri drastice ale cresterii economice sau ale nivelului de viata, indiferent daca sunt justificate sau nu, nimeni nu le va accepta... Numai stiinta si tehnologia nu pot oferi singure raspunsuri. Dar ele dau incontestabil mijloacele de asigurare ca putem reduce emisiile GES, fara a dauna economiei noastre. Cu siguranta, in timp, ele deschid perspective considerabile pentru economie si intreprinderi” [12]. Este punctul de vedere al unui om politic realist, dar si putin contradictoriu. La nivelul UE a fost adoptat Programul a sase actiuni (6EAP), care se desfasoara in perioada 2002-2012 si vizeaza domenii in care pot fi obtinute rezultate concrete privind mediul inconjurator. Acestea privesc: poluarea aerului, mediul marin, utilizarea durabila a resurselor, prevenirea deseurilor si reciclarea lor, pesticidele, terenul agricol si mediul urban.
• In ajunul apropiatei Conferintei internationale referitoare la consumul de energie si emisiile de GES, declaratiile si comentariile de presa recunosc gravitatea problemei, fiind de acord ca:
- nicio tara nu este dispusa sa isi afecteze economia pentru a diminua emisiile de GES;
- Tratatul de la Kyoto incepe sa fie depasit, trebuind sa se contureze un nou acord international la care sa participe si alte tari mari consumatoare de energie, ca SUA si China, precum si cele care vor deveni in curand datorita dezvoltarii impetuoase a economiei lor, intre care India, Brazilia, Africa de Sud si Australia;
- emisiile viitoare de GES nu vor scadea la nivel global (fig. 7), astfel incat modificarile climatice vor fi tot mai importante.
Fig. 7. Emisiile mondiale de CO2 potrivit cu trei scenarii: de referinta (SR), alternativ (SA) si cu sechestrarea CO2 la producerea electricitatii in marile centrale energetice (SS), apreciate la nivelul anului 2030 [13]
• La Bruxelles (24 octombrie 2005) a fost lansata etapa a doua a Programului European privind Modificarile Climatice (PECC II) [14]. Pornit in iunie 2000, PECC I are ca scop reducerea emisiilor de GES cu 8% fata de nivelul din 1990 prin aplicarea a 42 de masuri si va insemna o diminuare cu 350 Mt CO2 pana in 2012. PECC II urmareste noi reduceri, actionand in trei domenii importante:
- transporturi rutiere de persoane;
- aviatie;
- capturare si stocare CO2 (CSC).
In perspectiva, unele tari membre ale UE cauta sa reduca pana in 2050 emisiile de GES la 1/4 fata de cele din 1990. Actiunea propusa initial in Germania de Ernst Ulrich von Weizsäcker [15] este cunoscuta sub denumirea de „Factorul patru”.
Urmatoarele doua-trei decenii se vor caracteriza prin amplificarea modificarilor climatice si cresterea pretului energiei realizate pe baza de combustibili fosili. In aceasta situatie, Romania trebuie desigur sa amplifice toate masurile privind dezvoltarea durabila, inclusiv adaptarea la aceste noi conditii extrem de dure, pentru a limita efecte din ce in ce mai grave.
1. Dezvoltarea durabila in noile conditii. Consecinte pentru constructiile civile
Toate principiile si masurile practice preconizate in perioada anterioara pentru asigurarea unei dezvoltari durabile raman valabile in continuare, cu mentiunea ca ele trebuie amplificate si extinse pana la limita posibila social, tehnic sau economic. Procesul de aplicare se cere urgentat si generalizat pe intregul glob. Totodata sunt necesare importante masuri de adaptare la noile conditii de mediu si de prevenire a consecintelor tuturor calamitatilor (furtuni, inundatii, seisme). Constructorilor le revin sarcini numeroase, incepand cu prevenirea inundatiilor si combaterea efectelor acestora.
In sectorul de cladiri civile (rezidentiale, socio-culturale, administrative si de comert), necesarul de energie urmeaza sa fie redus la minim. Motivatiile sunt convergente, de natura economica, ecologica si politica (respectiv, adoptarea acquisului comunitar pentru aderarea la UE). Intre altele, este in curs de adoptare o lege privind performanta energetica a cladirilor, corespunzator celei existente in UE, dar depasita totusi de modificarile climatice actuale si de majorarea pretului combustibililor conventionali. Energia din combustibili fosili este si va deveni tot mai scumpa (in decursul ultimului an, pretul combustibilului lichid pentru incalzire in UE s-a dublat), astfel ca nivelul consumurilor actuale devine economic insuportabil pentru o mare parte a populatiei. Comparativ, pentru consumuri mici de energie termica, va ramane mai ieftina energia electrica produsa in centralele hidroelectrice si nucleare. Cel mult se va mentine incalzirea cu microcentrale de apartament, scara sau bloc, alimentate cu gaz metan sau rumegus, deoarece astfel se elimina aproape toate pierderile prin distributie. Cladirile vor trebui dotate cu mari suprafete de colectoare solare pentru apa calda si panouri fotovoltaice, acestea din urma vor transmite in anumite perioade un surplus de energie electrica retelei nationale, de la care in restul timpului se va prelua in schimb necesarul de electricitate. Dispare in acest mod handicapul stocarii energiei electrice la sursa. Imobilele noi si cele vechi vor trebui sa devina de tip pasiv, la care necesarul anual de energie finala pentru incalzirea spatiilor sa scada spre 15 kWh/m2an (iar necesarul anual de energie primara folosita pentru incalzire, preparare apa calda si functionare echipamente sa fie mai mic de 120 kWh/m2an) [16], adica de aproximativ 10 ori sub cel actual. Acest concept va fi extins de la cladirile unifamiliale la blocuri, scoli, hoteluri, birouri etc., noi sau mai vechi. In acest scop sunt favorabile volumele compacte, anvelopa exterioara fiind protejata printr-un strat gros de polistiren expandat sau vata minerala la pereti, cu ferestre de tip termopan avand doua randuri cu sticla e-low (adica 4 foi de sticla), obloane si storuri. Alte solutii performante vor deveni utilizabile: izolatii cu aerogel (? ˜ 0.003 W/mK), panouri si ferestre vidate etc. Acoperisurile vor fi de regula cu panta mare, amenajate ca mansarda. Totodata, planseele peste ultimul nivel si subsol vor fi si ele foarte bine izolate termic, intreaga cladire trebuind sa beneficieze de ventilare naturala adecvata, pentru a se evita necesitatea dispozitivelor electrice de aer conditionat in perioadele de vara si concentratiile excesive de CO2 si vapori de apa iarna. Nicio lucrare de reparatie la fatade nu va putea sa fie autorizata fara a se aduce protectia termica la nivelul superior necesar pentru o casa pasiva. Costurile suplimentare nu sunt direct proportionale cu grosimea stratului de izolatie termica. Instalatiile din cladiri vor trebui modernizate pentru a fi adaptate la noile consumuri reduse. Odata incheiata faza cladirilor experimental-demonstrative, curand vor trebui initiate actiuni asupra unor intregi ansambluri urbane sau rurale, asa cum s-a inceput deja in Germania [17] si Franta [18]. In mediul rural este bine sa se foloseasca deseuri agricole si de lemn sau biogaz drept combustibili pentru incalzire, concomitent cu utilizarea energiei solare.
In mod evident, toate masurile de reducere a consumurilor de energie raman inutile daca seismele puternice sau furtunile cu vant de 200 km/h, acum posibile in Romania, le-ar distruge. Acoperisurile usoare sunt cele mai expuse si urmeaza sa fie redimensionate si consolidate, inclusiv pentru a face fata unor caderi mai mari de zapada. O campanie generala obligatorie de consolidare a tuturor structurilor nu mai poate astepta. Ferestrele trebuie protejate cu obloane sau cu jaluzele exterioare rezistente.
Pe baza hartilor care stabilesc zonele expuse la inundatii, toate cladirile amplasate astfel vor trebui concepute in consecinta, cu primul nivel nelocuibil si deschis, permitand trecerea suvoaielor. Scurgerea neobstructionata a apelor pe langa si pe sub cladiri, de pe strazi sau drumuri este o conditie importanta. Acest tip de cladiri, similar cu cele lacustre, exista in tarile din sud-estul Asiei expuse in fiecare an la inundatii si in Siberia, unde se impiedica astfel incalzirea terenului, altfel permanent inghetat. Garajele la demisol si orice subsol, chiar si adaposturile de tip ALA, trebuie reconsiderate in toate zonele.
Extinderea zonelor inundate de mari sau inundabile datorita revarsarii apelor curgatoare restrange zonele teritoriale disponibile pentru constructii de tip traditional. In viitor, una dintre solutii ar putea fi inmultirea numarului de cladiri inalte, preconizata de futurologii urbanisti si aplicata deja in Hong Kong, Singapore, Malaezia, Hawaii si in diverse centre aglomerate. In acest fel se obtin si alte avantaje: scaderea distantelor medii de transport orasenesc, loc pentru parcuri si zone de destindere etc.
Cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren si furtunile catastrofale au toate particularitatea ca se produc pe neasteptate si lasa, de la o zi la alta, un mare numar de sinistrati lipsiti de locuinte. Exemplele din Indonezia si Pakistan sunt impresionante. Totdeauna masurile de reconstructie dureaza mult, sute si mii de familii fiind adapostite timp indelungat in corturi, scoli sau localuri improvizate, unde sunt expuse la conditii de viata neigienice. Situatia produsa dupa cele 6 valuri de inundatii recente din Romania este un exemplu elocvent. Intregul teritoriu este expus la un risc ori altul si de aceea, in asteptarea unui seism si a unor noi inundatii sau tornade, este rational ca in toate judetele sa existe, gata pregatite, locuinte prefabricate usoare cu parter sau P+1 care sa poata fi montate in 3-4 zile, prin procedee uscate, pe amplasamente dinainte stabilite si amenajate. Catedra de Constructii Civile si Industriale din Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iasi a studiat un astfel de sistem constructiv in cadrul unui proiect international cu parteneri din Suedia, Franta si Ungaria. Containerele metalice nu satisfac cerintele igienice de viata pentru familii si din aceasta cauza sunt respinse de sinistrati. Ei cer sa se mute intr-o locuinta care sa le corespunda, asigurand toate conditiile elementare de siguranta si igiena, inclusiv o viata potrivita cu anumite traditii. In schimb pot fi de acord ca dupa instalare sa execute o serie de lucrari suplimentare de amenajare (metoda „do-it-yourself”), dar sa li se asigure materialele necesare. Pregatirea acestor locuinte de interventie dupa catastrofe ar da de lucru unui numar apreciabil de someri in toate judetele. Construirea improvizata de locuinte noi cu punti termice evidente nu poate fi o solutie.
Contributia unei tari mici ca Romania la emisiile GES este relativ mica. Nu poate fi dedus de aici ca s-ar putea sa dam mai mica importanta acestei probleme, deoarece pretul energiei face aproape imposibila exploatarea acceptabila economic a oricarei cladiri neprotejate eficient (fig. 8), iar diminuarea necesarului de energie finala conduce automat si la scaderea emisiilor de GES. Cele doua aspecte sunt strans legate si amandoua impun masuri de conservare a energiei, combinate cu utilizarea surselor curate de energie. De indata trebuie intocmite certificatele si auditurile energetice care recomanda masurile ce trebuie luate la fiecare imobil. In prealabil este necesar sa fie intocmite cartile tehnice pe baza carora sa poata fi analizate siguranta la incarcari si nivelul de protectie termica.
Fig. 8. Imagine de popularizare a consumului specific de energie in cladiri,
difuzata de catre Agentia Germana pentru Energie
Concomitent cu pretul crescand al energiei creste si cel al materialelor. Din acest punct de vedere, cel putin in mediul rural, utilizarea pamantului nears, ferit de actiunea apei prin solutii constructive adecvate si rezistente la sarcini seismice si eoliene (sun and clay architecture) redevine actuala si justifica studii ample.
In cativa ani majoritatea aparatelor casnice actuale (centrale termice, frigidere, aspiratoare, masini de spalat etc.) vor trebui inlocuite cu altele, mai eficiente, din clasa A.
Considerentul amortizarii investitiilor pentru modernizarea cladirilor in mai putin de 10 ani este acum depasit de cresterea intempestiva a costurilor energiei si se impun masuri radicale cu sprijinul statului, sub forma de reglementari imperative mai stricte si de credite fara dobanda. Toate proiectele prezentate pentru obtinerea autorizatiei de construire implica fara exceptie verificarile privind satisfacerea exigentelor esentiale A,B,C,D,E,F stipulate de Legea privind calitatea in constructii. Trebuie tinut seama ca seismele si incendiile provoaca victime atat in cladirile inalte ca si in cele joase, iar consumurile de energie sunt chiar mai mari in locuintele individuale cu 1...2 niveluri, comparativ cu cele multietajate. Un efort sustinut de constientizare a proprietarilor si administratorilor de cladiri private sau publice trebuie organizat de urgenta.
Aceasta perspectiva poate sa para in buna parte o anticipatie fantastica, dar nimic nu justifica inca o asemenea parere. Sub socul inevitabil al modificarilor climei si pretului crescand al energiilor conventionale, toate discutiile pe aceasta tema, inclusiv textul de fata, vor ramane doar hartii fara valoare.
Bibliografie
1. * * * „Our common future”, Report of the World Commission on Environment and Development, Oxford University Press, Oxford, 1987
2. Laura Dumitrescu – Principiile dezvoltarii durabile in constructii, Ed. Societatii Academice „Matei-Teiu Botez”, Iasi, 2003
3. Eberhard Jochem – Die 2000 Watt pro Kopf Gesellschaft in 2050 – eine denkbare technologische Entwicklung – falls die Gesellschaft sie will, GRE Kongress 2005
4. Mark Tuddenheim – Editorial, C’est dans l’air, 83, sept. 2005
5. European Commission – Get to grips with climate change, Green Week 2005, Environment for Europeans, supl. to no. 21, sept. 2005
6. Eberhard Jochem (coord.) – Steps towards a 2000 Watt-Society. Developing a White Paper on Research & Development of Energy-Efficient Technologies, Pre-study, dec. 2002
7. www.energie-cites.org (rubrique Actualités 17.03.2005)
8. www.g8.gov.uk (Summit documents Gleneagles, 2005)
9. * * * Déclaration de l’Organisation Météorologique Mondiale (OMM) sur l’état du climat mondial en 2004, Etudes Documentaires CITEPA, 154, aprilie 2005
10. * * * Joint science academies’ statement: Global response to climate change (Brazil, France, Italy, United Kingdom, Canada, Germany, Japan, USA, China, India, Russia), Etudes Documentaires CITEPA, 155, iunie 2005
11. Robert Marlay – Conferinta la Ambasada SUA din Paris, Etudes Documentaires CITEPA, 154, 2005
12. Tony Blair – Discurs la Forumul Economic Mondial, Davos, ianuarie 2005, www.weforum.org
13. World Energy Outlook – IEA, 2004, Press release, www.iea.org
14. * * * C’est dans l’air, CITEPA, 85, noiembrie 2005
15. Ernst Ulrich von Weizsäcker – Hiperautomobilul si casa pasiva: viata si munca in secolul ecologic, rev. Deutschland nr. 1/2000
16. www.passiv.de