Inventiile si istoria lor
Data: 16-31 martie 2003
Nylon-ul - 1935 . Numele este generic pentru poliamide. A fost brevetat în 1937 de americanul Walace H. Carothers, director al departamentului de cercetari fundamentale în fizico-chimie la firma lui Du Pont de Nemours, elev al lui Lavoisier. Nylon-ul a fost folosit pentru confectionarea parasutelor utilizate la debarcarea din Normandia. La sfarsitul razboiului, nylon-ul este simbol al modernismului si prosperitatii. În 1964 a fost inventata o familie de poliamide rezistente la temperaturi înalte : Kinel si Kapton.
Polietilena - 1935. Polietilena de joasa densitate a fost obtinuta în 1935 de englezii Fawett si Gobson, iar fabricatia industriala a început în 1939. In 1953 germanul Karl Ziegler (Premiul Nobel 1963) a obtinut polietilena de înalta densitate, mult mai rigida. Din 1985, DMS (Olanda) si Allied (SUA) folosesc o polietilena de 30 de ori mai rezistenta la tractiune decat otelurile de greutate egala cu ea.
Péba - 1981. Aceasta familie de materiale sintetice (intermediara între cauciuc si plastic) a fost creata în 1981 de Gerard Eleens (Atochem). Se foloseste pentru fabricarea încaltamintei si echipamentelor sportive.
Ustensile – instrumente pentru scris
Papirusul - 3000 î.Chr. Papirusul este atribuit ca apartinand egiptenilor, materia
prima fiind tulpina trestiei cultivata in Valea Nilului. Membrana exterioara era desfacuta in benzi verticale care se asezau una langa alta. Suprafata obtinuta era acoperita cu un lichid gumat peste care se asezau alte benzi orizontale. Dupa presare si uscare se slefuiau cu bucati de piatra sau os.
Cerneala. In aceeasi perioada se folosea pentru scriere cerneala neagra, fabricata din seu, guma arabica si praf de carbune. Cerneala se pastra uscata sub forma de pastile. La 2500 î.Chr. este semnalata cerneala rosie obtinuta din cinabru.
Pergamentul - 197 – 156 î.Chr. Se pare ca acesta a aparut ca urmare a rivalitatii comerciale si culturale dintre faraonul Ptolemeu si regele Pergam. Faraonul a intrerupt livrarea de papirus catre Pergam, determinandu-i pe scribii acestuia sa inventeze un nou suport pentru scris – pergamentul – confectionat din piele de oaie, de capra, de vitel, de antilopa si chiar de lup.
Hartia. Inventarea ei este o poveste lunga. Hartia din matase era cunoscuta în China din anul 200 î.Chr. Hartia din materiale vegetale a fost inventata tot în China de Cai Lun – un eunuc al împaratului Hedi (88-106).El a pus la punct o metoda de fabricatie pornind de la scoarta de copac si deseuri de in. Prima hartie reciclabila dateaza de la 1793, o perioada care coincide cu o criza economica. Tot dupa o perioada de criza - al doilea razboi mondial - a aparut tehnica actuala de reciclare a hartiei.
Istoria hartiei are “semne” si în tara noastra. În 1539, brasovenii Johann Fuchs si Johannes Benkner instaleaza în orasul lor prima “moara” (fabrica) de hartie. Se presupune ca prima “moara” de hartie din Transilvania ar fi fost instalata la Orlat, langa Sibiu, pe Valea Cibinului, între 1534 si 1539.
În 1768 începe sa functioneze “moara” de hartie de la Prundul Bargaului care, modernizata, functioneaza si astazi.
Creionul - 1564. Primul creion de grafit a fost inventat în Anglia – Cumberland. |n 1794 chimistul si mecanicul francez Nicolas Jacques Conté (1755 - 1805), inventator foarte fecund, fabrica primele creioane de scris cu mina preparata din grafit si argint si învelite în lemn de cedru. Conté a obtinut Brevetul nr. 32 în 1795 si a fondat propria sa fabrica în Paris, str. Renard nr. 46. În 1993 societatea Conté a lansat în fabricatie primul creion în întregime reciclabil. El se numeste Evolution.
|n 1915 se inventeaza creionul mecanic. Primul creion care permitea avansul mecanic al minei, denumit Ever-Sharp Pencil, a fost inventat în 1915 de japonezul Tokuji Hayakawa.
Penita - 1692. Bijutierul parizian Dalesme fabrica primele penite de scris din metal. Fabricatia a fost perfectionata în 1772 de Fontaine.
|n 1748 germanul J. Jansen, din Aachen, inventeaza penita de scris din otel moale dar care abia în 1802 intra în fabricatie industriala si uz curent.
|n 1780 englezul Samuel Harrison propune înlocuirea penei de gasca pentru scris cu penita confectionata din metal.
Stiloul. Surprinzator, dar nu se stie exact cine a avut ideea revolutionara a
stiloului actual.
Un prim brevet pe aceasta idee dateaza de la 1709. Pe timpul lui d’Alambert (1717 - 1783) si Diderot (1713 - 1784) se pare ca erau folosite astfel de stilouri primitive. Chiar si Caterina a Rusiei nota în Memoriile sale din 1748 ca a folosit o “pana” fara sfarsit. Între 1800 si 1900 au fost depuse peste 400 de brevete pe aceasta tema.
La 25 mai 1827, romanul Petrache Poenaru, literat si profesor, inventeaza la Paris si obtine brevetul pentru “condeiul portaret fara sfarsit alimentandu-se însusi cu cerneala”. Este primul toc rezervor, precursorul stiloului actual realizat ulterior de Brissant si Ciffin în 1863 si de Watterman în 1884.
Creionul cu bila (pixul) - 1939. Ungurul Ladislau Biro concepe creionul cu bila folosit la început de aviatori la altitudini mari. Totusi, brevetul pentru principiul bilei a fost obtinut în 1888 de catre D.J. Loud. Ramanea nerezolvata problema viscozitatii cernelei.
L. Biro era jurnalist. În timpul unei vizite la imprimeria ziarului la care lucra a fost impresionat de avantajul cernelei cu uscare rapida. Dar înca nu gasise “trucul”. Începand cu 1940 s-a refugiat în Argentina. Într-o zi, urmarind un grup de copii care se jucau cu bile, a constatat ca acestea, dupa ce treceau printr-un canal murdar, lasau niste urme negre. Asa a gasit “trucul”. A dezvoltat ideea si a depus un brevet de inventie la 10 iunie 1943. Creionul sau a fost fabricat de firma Reynolds din SUA.
Creionul BIC. În 1953, baronul Bich (1914 - 1994) lansa o campanie publicitara pentru prezentarea faimosului varf “BIC”. O reinventare, pusa la punct în 1949. Ca urmare, Marcel Bich a cumparat toate brevetele lui Biro si va pastra un secret absolut asupra propriilor procedee de fabricatie. Utilizarea varfului BIC în scoli a fost autorizata în 1965.
Creionul cu bila care si sterge - 1979. Firma americana Gillette a lansat în 1979 primul stilou cu guma numit Eraser Mate sau Replay. Este singurul stilou de acest tip deoarece secretul de fabricatie este bine pastrat. Pana în prezent n-a fost copiat înca.
Orlogerie. Ceasuri.
Primul orologiu – 4000 î.Chr. Acest orologiu era un fel de cadran solar rudimentar. Nu se stie exact daca a fost inventat de chinezi sau caledonieni.
Primul orologiu - clepsidra cu apa – a fost inventat în jurul anului 3000 î.Chr. El a cunoscut diferite perfectionari pentru reglare si indicarea orei.
Orologiul cu greutati si pendul (999) este atribuit lui Gerbert d’Aurillac, care a fost papa sub numele de Silvestru al II-lea. Acest orologiu a fost montat într-un turn din Magdeburg – Germania.
Orologiile publice cu declansarea automata a ciocanului pentru indicarea orelor sunt semnalate în jurul anului 1256. În 1288 un astfel de orologiu a fost instalat pe cladirea Westminster Hall din Londra.
Orologiul portabil cu resort (1410) este atribuit arhitectului Florentin Brunelleschi (1377 - 1446). Aceasta inventie a permis oamenilor sa aiba la îndemana un ceas, un orologiu.
În anul 1580 începe productia industriala de ceasornice în Elvetia.