Ziua Mondiala a Apei 2015 „Apa si dezvoltarea durabila“
Data: 1 - 15 aprilie 2015
Dupa cum este cunoscut, anual, la 22 martie, se marcheaza Ziua Mondiala a Apei. Decizia a fost luata in cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. In tara noastra, aceasta zi se sarbatoreste din 1993. Ziua Mondiala a Apei are ca scop aducerea in atentia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejarii cantitative si calitative a apelor si de a pune in adevarata lumina rolul, indatoririle si responsabilitatile celor cu atributii in intretinerea, valorificarea si protejarea surselor de apa. In fiecare an, sarbatorirea se face sub un slogan. Tema pentru 2015 este „Apa si dezvoltarea durabila“, in 2016 va fi „Apa si locuri de munca“, in 2017 - „Apa menajera“ si in 2018 - „Solutii naturale pentru apa“.
Gestionarea unei mari bogatii naturale
Manifestarile care au avut loc in tara si peste hotare s-au constituit in tot atatea prilejuri de relevare a faptului ca apa se afla la baza dezvoltarii durabile. Resursele de apa si gama de servicii pe care le furnizeaza sustin cresterea economica, reducerea saraciei si durabilitatea mediului. De la securitatea alimentara si energetica pana la sanatatea umana si a mediului, apa contribuie la imbunatatirea bunastarii sociale. Apa este, de asemenea, esentiala pentru sanatate.
Dupa cum relateaza Agerpres, in ciuda realizarilor impresionante din ultimul deceniu, aproape 750 de milioane de oameni inca nu au acces la surse sigure de apa potabila si 2,5 miliarde de persoane nu au acces la facilitati privind salubritatea. Pe de alta parte, fiecare produs fabricat are nevoie de apa. Unele industrii consuma mai multa apa decat altele. Spre exemplu, pentru a produce o coala de hartie, sunt necesari 10 litri de apa, iar pentru fabricarea a 500 grame de plastic e nevoie de 91 de litri de apa. Se estimeaza ca cererea de apa globala pentru procesul de fabricatie din industrie sa creasca din 2000 pana in 2050 cu 400%, ceea ce reprezinta foarte mult comparativ cu alte sectoare economice. Apa si energia sunt intr-o stransa legatura, deoarece este nevoie de apa pentru a genera energie, iar energia este necesara pentru a furniza apa. In prezent, mai mult de 80% din generarea de energie electrica se bazeaza pe electricitate termica. Apa este incalzita pentru a crea abur pentru generatoare electrice. Sunt necesare, de asemenea, miliarde de litri de apa pentru racire.
De Ziua Mondiala a Apei 2015 au avut loc in lumea intreaga numeroase manifestari si evenimente. In mesajul adresat cu aceasta ocazie de Secretarul General al ONU se releva ca ONU pregateste adoptarea unei noi agende de dezvoltare durabila. „Ziua Mondiala a Apei evidentiaza rolul esential si cel de interconectare al apei. Ne bazam pe apa pentru sanatatea publica si progres echitabil, apa este esentiala pentru securitatea alimentara si energetica, precum si pentru functionarea industriilor. Schimbarile climatice, cererea tot mai mare de resurse de apa din agricultura, industrie, precum si poluarea in crestere in multe domenii duc la accelerarea aparitiei unei crize de apa care poate fi abordata si rezolvata doar prin politici si planificare globala transsectoriala - la nivel international, regional si global“, se arata in mesaj.
O resursa vitala. Raspunderea generatiilor actuale si viitoare
Ziua Mondiala a Apei a fost marcata, printr-o serie de evenimente, si in tara noastra. La Bucuresti, la 19 martie a.c., Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti, Administratia Nationala Apele Romane, Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) - Sectia 6 Constructii si Urbanism au organizat, la sediul Facultatii de Hidrotehnica, un seminar cu tema Apa si dezvoltarea durabila, la care au participat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Gratiela Gavrilescu, presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, presedintele ASTR si al AGIR, Mihai Mihaita, multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin (din partea Asociatiei Ivan Patzaichin - Mila 23), alte personalitati din mediul stiintific si academic, reprezentanti ai autoritatilor competente.
Toti cei prezenti au relevat importanta apei in asigurarea dezvoltarii durabile a societatii. Potrivit ministrului de resort, Gratiela Gavrilescu, apa reprezinta, in aceeasi masura ca si padurea, securitatea unei tari, iar un lucru foarte important este sa avem grija de calitatea ei. „Mi-ar fi placut ca Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor sa aiba o alta greutate la nivel de Guvern. Cred ca voi reusi, poate, ca prin Strategia de securitate a proiectului pe care specialistii din cadrul ministerului, oameni de stiinta, Academia Romana o vor scrie si va fi in dezbatere, importanta mediului sa stim ca este, de fapt, importanta modului in care traim“, a afirmat ministrul.
Calin Popescu-Tariceanu: „Strategia UE a Dunarii - o initiativa romaneasca“
Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu - care a predat la Facultatea de Hidrotehnica, gazda manifestarii - a sustinut o prezentare cu titlul „Strategia UE a Dunarii si dezvoltarea economico-sociala a zonelor dunarene ale Romaniei“.
S-a precizat ca Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) reprezinta o initiativa politica romaneasca, promovata de Romania si Austria printr-o scrisoare comuna la nivel de prim-ministru adresata presedintelui Comisiei Europene in iunie 2008 si semnata de catre Calin Popescu-Tariceanu si Alfred Gusenbauer. SUERD este a doua strategie macro-regionala a UE, preluand modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltica cu o anumita adaptare la specificul regiunii dunarene. Pana in prezent - a precizat fostul premier - SUERD este cea mai importanta initiativa romaneasca in calitate de stat membru al UE. „De foarte multe ori vad ca exista superficialitate si formalitate in abordarea unor probleme si ma deranjeaza. Eu am invatat de la profesorii mei sa construiesc. Azi, din pacate, se pare ca moda este diferita. In loc de «a face», mai degraba devine verbul «a fura» in dezbaterea publica din aceste zile. Personal, am o abordare care se bazeaza pe constructie, a lasa ceva durabil. Astfel, proiectul privind Strategia Dunarii l-am gandit in 2008, cand aveam functia de prim ministru, insa poate cu ceva mai mult realism, mi-am dat seama ca un astfel de proiect promovat de Romania la nivelul Uniunii Europene s-ar putea sa aiba sanse pentru ca tara noastra era la vremea aceea proaspat membru al Uniunii. La ora actuala, Strategia Dunarii este nu numai cel important proiect european promovat de Romania, ci, din pacate, si singurul proiect. Nu exista un alt proiect european de anvergura promovat de catre romani. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii este a doua strategie macroregionala a Uniunii Europene, cu o anumita adaptare la specificul regiunii noastre. Cum era de asteptat, foarte multe tari au inteles care poate sa fie potentialul acestei Strategii. Astfel, imediat s-au raliat la Strategie 14 state, dintre care noua state membre ale Uniunii Europene“, a afirmat Calin Popescu-Tariceanu.
Presedintele Senatului a mentionat ca, in ultimii ani, si-a exprimat in mai multe randuri insatisfactia in legatura cu lipsa de progrese concrete in legatura cu SUERD, in ciuda intentiilor repetate de succes. „In contextul trecerii la noua perioada de programare 2014 - 2020, cred ca este nevoie de o reluare a problematicii SUERD si o recalibrare a interesului romanesc in aceasta Strategie“, a afirmat Calin Popescu-Tariceanu. In acest context, a prezentat cateva oportunitati si vulnerabilitati pentru dezvoltarea economico-sociala a zonelor dunarene ale Romaniei. Astfel, intre oportunitatile strategice pentru sudul Romaniei prezentate de presedintele Senatului se numara: ? Accesul direct la Fluviul Dunarea, una dintre caile de comunicatii cu mare potential din Europa; ? Potentialul agricol imens al regiunii cunoscut inca din istorie si care poate fi potentat de sistemul european de subventii si de cresterea internationala a pretului alimentelor; ? Dezvoltarea Zonei industriale Romania - Dunare in domenii precum industria producatoare de automobile (Pitesti - Craiova) sau siderurgia, ceea ce transforma aceasta regiune intr-un centru industrial de anvergura sud-est europeana; ? Existenta unor mari orase, cu mediu socio-cultural cu nivel ridicat (invatamant performant, forta de munca educata etc.), cu traditii economice si industriale si care pot atrage investitii masive in industrie (Galati fiind unul dintre ele).
In expunerea sa, Calin Popescu-Tariceanu a mai prezentat un „Decalog al Dunarii“ (reluand, in fapt, intr-o forma noua si imbunatatita, ideile principale continute in 10 propuneri de masuri prezentate in 2010, in contextul Summit-ului Dunarii, care avusese loc la Bucuresti, masuri considerate urgente si absolut necesare pentru ca Strategia sa poata contribui la progresul economic al Romaniei):
1. Construirea si reconstruirea porturilor dunarene. Este vorba despre porturile de pe Dunarea maritima cu importanta pentru traficul international de marfuri, dar si pentru anumite ramuri industriale (siderurgie), porturile cerealiere din Campia Romana, precum si porturile necesare Zonei industriale Romania - Dunare, cu facilitati pentru nevoile marilor fabrici producatoare de autoturisme si de piese auto din regiune (Calafat este cel mai aproape de Craiova, Turnu Magurele de Pitesti);
2. Construirea de silozuri de mare capacitate si a altor instalatii pentru facilitarea comertului cu produse agricole (cereale cu precadere) in porturile dunarene;
3. Continuarea construirii de poduri peste Dunare. S-a relevat, intre altele, ca podul de la Giurgiu - Ruse trebuie modernizat, conexiunea feroviara Bucuresti - Giurgiu trebuie refacuta, iar Centura rutiera Bucuresti - Sud trebuie sa devina o prioritate. De asemenea - a subliniat vorbitorul - ar putea fi necesara construirea unui nou pod peste Dunare, la Turnu Magurele - Nicopole, adica pe traseul cel mai scurt Bucuresti - Sofia (136 km Bucuresti - Turnu Magurele si 216 km Nicopole - Sofia);
4. Amenajarea hidrotehnica a fluviului Dunarea;
5. Renaturarea Luncii Dunarii;
6. Sistemul integrat de interventie rapida in caz de dezastru ecologic sau inundatii;
7. Statii de epurare pentru orasele riverane. S-a precizat ca unul dintre obiectivele principale va trebui sa fie pastrarea unui mediu curat in zona Dunarii. In acest sens, exista toate premisele pentru investitii ample, cu fonduri nerambursabile, pentru construirea de statii de epurare in orasele riverane. Acest fapt este esential pentru refacerea faunei de-a lungul Dunarii, dezvoltarea turismului, a atragerii de investitori etc.;
8. Organizarea turismului in Delta Dunarii dupa normele pe care le presupune existenta Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii;
9. Dezvoltarea turismului in porturile dunarene si in zonele adiacente;
10. Realizarea unui sistem integrat de monitorizare hidrologica pentru asigurarea sigurantei traficului fluvial - cresterea navigabilitatii Dunarii.
Calin Popescu-Tariceanu a punctat, de asemenea, trei elemente noi fata de ideile continute in acest decalog. Primul dintre acestea vizeaza sustinerea dezvoltarii Zonei industriale Romania - Dunare, axata mai ales pe industria constructoare pe autoturisme, pe siderurgie si pe altele care pot fi alimentate cu materie prima pe Dunare. Plasarea capitalei Bucuresti in mijlocul acestei zone favorizeaza dezvoltarea sa in timp ce marile investitii industriale de la Pitesti si Craiova pot fi punctul de plecare pentru transformarea acestei zone intr-un Ruhr romanesc. In acest sens - a spus presedintele Senatului - exista nevoia dezvoltarii Dunarii ca o cale de transport, dar si a unor investitii in infrastructura regionala (cai de transport rutiere, feroviare, aeriene, invatamant de specialitate, servicii medicale etc).
Un al doilea element se refera la sprijinul pentru agricultura in conditiile in care Campia Romana este cea mai importanta zona agricola a tarii.
Cel de-al treilea element are in vedere reconstructia ecologica a Dunarii, inclusiv prin asumarea unor obiective simbolice, precum consolidarea prezentei sturionului in fluviu: „Noile proiecte concepute in prezent trebuie sa fie corelate cu nevoia de aparare a mediului inconjurator. La nivel european exista o sensibilitate pronuntata pentru acest subiect si de el depinde succesul proiectelor de regenerare socio-culturala si ecologica a zonei Dunarii, conditie esentiala pentru atragerea de investitii straine si pentru dezvoltarea turismului. Trebuie sa ne propunem obiective ambitioase in acest sens, iar propunerea care se poate face este aceea de a face astfel incat sturionul sa reapara pe Dunare (inclusiv prin proiecte de modificare a barajelor existente la Portile de Fier pentru a permite migratia acestor pesti in amonte)“, a afirmat Calin Popescu-Tariceanu.
Mihai Mihaita: „Viziune prospectiva - solutii strategice“
In cuvantul sustinut in cadrul evenimentului, presedintele ASTR, Mihai Mihaita, a precizat:
„Desi vulnerabila si finita, apa reprezinta o resursa importanta ce conditioneaza si restrictioneaza dezvoltarea economica si sociala a omenirii. Este factorul de mediu indispensabil vietii pe Pamant. Conform Directivei-Cadru a Uniunii Europene in domeniu, «apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o mostenire care trebuie pastrata, protejata si tratata ca atare». Din punctul de vedere al gestionarii acestei resurse, sunt de retinut cel putin trei aspecte care privesc cantitatea - in exces sau in lipsa, calitatea - poluata/nepoluata, biodiversitatea - ridicata/scazuta.
Este stiut ca, din suprafata planetei, 70,8% reprezinta apa si 29,2% uscat. Volumul de apa dulce de pe Pamant reprezinta 2,7% din total. Este de retinut si faptul ca numai 0,46% din volumul de apa dulce poate fi utilizat direct, 99,54% se sustrage utilizarii imediate, fiind reprezentat de: vaporii de apa din atmosfera; ghetari si calote glaciare; apa lacurilor si mlastinilor; apele subterane si umiditatea solului; cursurile de apa. In concluzie, apa dulce disponibila din total reprezinta 0,009%.
Romania dispune de o resursa redusa de apa, de 1948 m3/an/locuitor, fara a avea in vedere apele Dunarii. Cu acestea resursa se ridica 5960 m3. Pentru a avea termeni de comparatie, iata cateva exemple: Islanda are 566.666 m3/an/locuitor, Canada - 102.262 m3/an /locuitor, Norvegia - 82.554 m3/an/locuitor, Brazilia - 44.166 m3/an/locuitor, SUA - 10.291 m3/an/locuitor, Rusia - 31.410 m3/an/locuitor, Finlanda - 20.957 m3/an/locuitor, Serbia si Muntenegru - 19.857 m3/an/locuitor, Slovenia - 16.294 m3/an/locuitor, Ungaria - 11.881 m3/an/locuitor, Austria - 10.256 m3/an/locuitor etc.
Pe plan mondial, din cauza schimbarilor climatice, s-a constatat ca au fost deja afectate cunoscute lacuri si fluvii: Lacul Ciad din Africa (95%), Marea Aral din Asia (4/5 din volum), Marea Galileei, Marea Moarta (nivelul a scazut cu 25 de metri). In China, din cele peste 4000 de lacuri din Provincia Qinhai strabatuta de Fluviul Galben, mai mult de 2000 au disparut. Lacul Dal din Kasmir s-a redus de la 75 km2 la 12 km2. Lacul Chapala din Mexic are volum redus cu 80%. Fluviile Colorado si Galben seaca in unele perioade, inainte de a ajunge la mare. Probleme deosebite ridica Nilul, Indul si Gangele.
La scara mondiala, masurile adoptate la nivel inalt sunt sintetizate in Declaratia Mileniului, «Planurile de Implementare» de la Rio si Johannesburg adoptate in 1992, 2002 si 2012 si la conferintele mondiale ale apei.
Din pacate, toate aceste documente, a caror importanta deosebita nu mai trebuie subliniata, nu au fost si nu sunt aplicate integral si pretutindeni, dar orientarile pe care le stabilesc isi pastreaza valabilitatea, inclusiv pentru tara noastra.
In conditiile in care piata mondiala a apei este in crestere rapida, estimandu-se ca va atinge 1000 miliarde de dolari in 2020, problemele pe care le are Europa in acest domeniu se acutizeaza. In consecinta, planul strategic de implementare adoptat de Parteneriatul european pentru inovare in domeniul apei stabileste domeniile prioritare care impun solutii privind reutilizarea si reciclarea apei; tratarea apei si a apelor uzate; apa si energia; gestionarea riscurilor pe care le prezinta evenimentele externe legate de apa; serviciile ecosistemice.
Din anul 2013, este disponibila o finantare in valoare de 40 de milioane de euro din cel de-al 7-lea Program-Cadru pentru cercetare pentru proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor Planului European pentru inovare in aceste domenii.
Accentul pus pe inovare, in general, si in domeniul gestionarii apei, in particular, a fost motivat de avantajele pe care le prezinta, mai ales in ceea ce priveste crearea unui numar cat mai mare de locuri de munca si cresterea competitivitatii. Un spor cu numai un procent al ratei de dezvoltare a sectorului apei din Europa ar putea crea pana la 20 000 de locuri de munca.
Viziunea integratoare este confirmata de faptul ca Parteneriatul european pentru inovare in domeniul apei reprezinta o parte componenta a initiativei emblematice O Europa eficienta din punct de vedere al resurselor, care, la randul ei, face parte organica din Strategia Europa 2020 si subliniaza importanta gestionarii durabile a apei.
*
Consider manifestarea de astazi de o importanta deosebita si imi exprim speranta ca ea va avea o influenta benefica asupra masurilor necesare gestionarii resurselor de apa in contextul dezvoltarii durabile.
Inchei cu profetia indienilor Cree, care ilustreaza foarte sugestiv necesitatea dezvoltarii durabile.
«Doar dupa ce ultimul copac a fost doborat,
Doar dupa ce ultimul rau a fost otravit,
Doar dupa ce ultimul peste a fost prins,
Doar atunci veti realiza ca banii nu pot fi mancati».“
Managementul de calitate - abordari locale si globale
Asociatia Generala a Inginerilor din Romania a marcat evenimentul printr-o conferinta desfasurata la sediul central din Calea Victoriei nr. 118 din Bucuresti in ziua de 27 martie a.c. Conferinta a fost moderata de secretarul general al AGIR, drd. ing. Cristina Puican, care a rostit si cuvantul de deschidere, prezentand o serie de elemente interesante despre ceea ce inseamna apa in existenta noastra. Introducerea in tema s-a realizat prin proiectarea pe ecran a unui videoclip despre apa si problemele legate de aceasta pe Pamant, videoclip pus la dispozitie de Daniel Diaconu de la Asociatia Pachamama Romania. Prezentarile ce au urmat au abordat probleme legate de poluarea chimica sau termica a apelor din tara noastra prin procese industriale, monitorizarea acestor procese, precum si de necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ in domeniu.
Astfel, Floarea Pricop de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie (INCDTP) a prezentat lucrarea „Managementul si monitorizarea calitatii apelor uzate de la societatile comerciale textile“. Lucrarea a fost elaborata impreuna cu Pyerina Carmen Ghituleasa, Alina Popescu, Razvan Scarlat (de la acelasi institut), Ioana Corina Moga (SC DFR Systems SRL) si Aneta Chivoiu (de la Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord). S-a relevat ca protectia mediului inconjurator impotriva poluarii constituie un domeniu prioritar atat pentru tarile din Uniunea Europeana, cat si pentru statele din intreaga lume. Strategia comunitara privind mediul inconjurator se bazeaza pe integrarea politicii de mediu in cadrul politicilor sectoriale ale UE, acordandu-se o atentie speciala masurilor de prevenire a poluarii. Una dintre metodele cele mai folosite o constituie aceea a preventiei si controlul strict al factorilor care concura la poluarea mediului. In cadrul lucrarii s-a prezentat si un program software pentru gestionarea corespunzatoare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate generate de societatile comerciale textile.
Ing. Marian Deaconu a prezentat lucrarea Adsorption Of Azo Dyes From Industrial Wastewaters On Syntetic Polymer Adsorbents, realizata impreuna cu ing. Raluca Senin, ing. Anca Athanasiu, dr. ing. Mircea Ruse, dr. ing Mariana Mateescu, ing. Loti Oproiu, toti de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIM. S-a subliniat ca „deversarea apelor uzate colorate in mediile acvatice inrautateste calitatea apei, avand, totodata, un impact major asupra sanatatii oamenilor din cauza toxicitatii si efectelor carcinogene, mutagene si/sau teratogene prezentate de colorantii sintetici“.
Evacuarile termice ale centralelor termoelectrice si mediul inconjurator. Masuri de limitare a poluarii termice a apelor a constituit tema expunerii sustinute de drd. ing. Vlad Gabriel Dumitru, de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, care a relevat ca unele rauri sau lacuri sunt afectate de caldura reziduala transportata de apa de racire de la centrale termice. Au fost prezentate masurile de limitare a poluarii termice a apelor, precum si cadrul legislativ romanesc din domeniu.
Tot despre imbunatatirea cadrului legislativ a vorbit si ing. Florin Cetateanu de la Societatea Expertilor Tehnici Extrajudiciari si Consultanti, care a prezentat lucrarea „Necesitatea aparitiei unui Normativ privind calitatea apei in instalatii“, realizata impreuna cu dr. ing. Dragos Popa si ing. Cristian Cetateanu, de la aceeasi societate. S-a subliniat importanta aparitiei unui asemenea Normativ, atat in instalatiile termice, cat si in instalatiile sanitare, deoarece legislatia in domeniu este precara, avand foarte multe goluri, favorizand interpretarea eronata a multor aspecte. De asemenea, potrivit autorilor lucrarii, un asemenea Normativ ar aduce si o serie de avantaje, precum: ? Cresterea eficientei energetice a instalatiilor termice individuale aflate in exploatare si revenirea la consumurile de energie primara initiale; ? Cresterea randamentului transferului termic; ? Reducerea emisiilor de CO2; ? Dezvoltarea sectorului serviciilor; ? Diminuarea costurilor cu utilitatile pentru consumatorii finali.
O alta lucrare prezentata la eveniment a fost „Posibilitati de utilizare a aplicatiei BIOLAB MONITORING in cercetarile de laborator pentru imbunatatirea calitatii apei“, relizata de dr. ing. Cristina-Maria Dabu, de la SC IBMC International SRL. BioLab Monitoring este un sistem software aflat in proces de dezvoltare in cadrul SC IBMC International SRL, avand drept scop oferirea unei solutii dedicate pentru gestionarea in mod optim a laboratoarelor de cercetare din domeniul biotehnologiei si biologiei. (Dr. ing. Amuliu Proca)