A XVIII-a editie a simpozionului stiintific „Progresul tehnologic - rezultat al cercetarii“
Data: 1-15 mai 2024
Cu prilejul Zilei Pământului, la sediul central al Asociației Generale a Inginerilor din România (Calea Victoriei nr. 118) s-au desfășurat lucrările celei de-a XVIII-a ediții a simpozionului științific „Progresul tehnologic - rezultat al cercetării", manifestare tradițională la care ingineri implicați în activitățile de cercetare își prezintă propriile rezultate și/sau ale colectivităților din care fac parte. Simpozionul s-a derulat în format hibrid, ceea ce a permis o participare atât fizic, cât și online. Tot potrivit tradiției, tematica abordată la fiecare ediție s-a concentrat asupra unor teme aflate în centrul atenției comunității inginerești din țara noastră și de pretutindeni. De data aceasta, a fost vorba despre componente esențiale ale tranziției verzi, cu principalele direcții de acțiune la nivel național, european și global. Manifestarea s-a constituit într-un important forum de elaborare a unor noi direcții de cercetare, de colaborare interinstituțională. Lucrările susținute vor fi publicate în Buletinul AGIR (cotat Index Copernicus și EBSCO).
- Credit foto: www.freepik.com
Planeta versus Plasticul
Lucrările Simpozionului au fost deschise de președintele AGIR, Mihai Mihăiță, care și-a consacrat comunicarea temei Zilei Pământului din acest an, respectiv Planeta versus Plasticul. La început, s-a reamintit că Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 de milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.
După două decenii, în anul 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de o mare amploare, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ, ca expresie a voinței comune de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.
În 2017, de Ziua planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot „adopta" părți ale planetei.
Ziua planetei Pământ se desfășoară anual cu o tematică specifică. Iată câteva dintre cele mai recente: ▪ 2018 - Punem capăt poluării cu plastic; ▪ 2019 - Protejați-ne speciile; ▪ 2020 - Acțiune privind clima; ▪ 2021 - Restaurăm Pământul nostru; ▪ 2022 - Investiți în planeta noastră; ▪ 2023 - Investiți în planeta noastră (2).
În 2024, tema Zilei Pământului a fost Planeta versus Plasticul.
Conviețuirea planetei cu plasticul și efectele nocive pentru sănătatea umană
Prima materie plastică de sinteză, bachelita, a fost realizată în anul 1907, în New York, de cercetătorul belgian Leo Baekeland, care, de asemenea, a inventat și termenul de plastic. Cu mare repeziciune s-a constatat că este un material deosebit.
Ușor, ieftin, practic și, nu în ultimul rând, indestructibil, în doar câțiva ani, plasticul s-a răspândit în toată lumea, de la sticle la sacoșe, ambalaje. Calitatea cea mai apreciată a plasticului este durabilitatea. Tocmai aici apare și problema, pentru că rezistă la nesfârșit. Dacă, însă, nu sunt eliminate sau reciclate corespunzător, produsele pot ajunge în mediul înconjurător, unde rămân timp de secole și se degradează̆ în bucăți din ce în ce mai mici. Având în vedere creșterea cererii de plastic la nivel global, până în 2050 se estimează că se va produce de patru ori mai mult plastic decât acum.
În condițiile acestei creșteri rapide, ritmurile reduse de reciclare și riscurile alarmante de poluare fac din plastic un obstacol major în calea unei tranziții sustenabile, sănătoase pentru comunitățile umane de pretutindeni.
Microplasticul - o problemă invizibilă
Bucățelele de plastic (de obicei mai mici de 5 mm) sunt numite particule de microplastic și reprezintă un motiv grav de îngrijorare. O parte dintre particulele de microplastic se pot forma neintenționat prin uzarea unor bucăți de plastic mai mari, cum ar fi textile sintetice folosite constant, precum și din uzura anvelopelor rulate.
Însă unele particule de microplastic sunt fabricate deliberat, fiind adăugate în diverse produse pentru a îndeplini anumite funcții (de exemplu, granule introduse pentru gomajul feței sau al corpului).
Alte tipuri de particule de microplastic sunt adăugate tot deliberat unor produse variate, pentru a le conferi caracteristici specifice, de exemplu, îngrășăminte, produse de protecție a plantelor, produse cosmetice, detergenți de uz casnic și industrial, produse de curățare, vopsele și altele utilizate în industria petrolului și gazelor. Foarte des întâlnite, particulele de microplastic adăugate intenționat se mai găsesc ca material de umplere moale pe terenurile de sport cu gazon artificial. O altă caracteristică a particulelor de microplastic adaugate intenționat este cea de reglare a densității, a aspectului și a stabilității unor produse. Cantități masive de deșeuri de plastic nebiodegradabile încă provoacă poluare pe scară largă a mediului. În special, aceste particule de microplastic (MP) cu diametre mai mici de 5 mm au fost recent recunoscute ca un tip de poluant emergent pe întreaga planetă.
Abundența tot mai mare de particule de nanoplastic (NP) și microplastic (MP) în dieta umană ar putea afecta negativ sănătatea, în special la pacienții care suferă de boala inflamatorie intestinală (IBD). Particulele de microplastic pot determina modificarea funcțiilor fiziologice (de exemplu: imunitatea, metabolismul). Studiile arată că particulele de microplastic pot ajunge în organismul uman și ca rezultat al fumatului.
Pe lângă efectele toxice directe, poluarea cu particule de microplastic ar putea modifica expunerea la agenți patogeni (de exemplu, bacterii rezistente la mai multe medicamente). Prin urmare, susținem că acest poluant ar trebui să fie considerat un pericol omniprezent pentru mediu, care poate determina (re)apariția bolilor infecțioase.
Copiii - cei mai vulnerabili la poluarea cu microplastice
Cercetările din ultimele decenii (vorbim de grupurile vulnerabile, copii, femei însărcinate etc., consumatori de fructe de mare la care, prin intermediul lanțului trofic, ajung microplasticele ca poluant, afectând aceste grupuri) arată că sarcina și copilăria sunt ferestre de vulnerabilitate pentru poluanți. Expunerea timpurie la substanțe chimice periculoase, chiar și în cantități mici, poate avea un impact negativ asupra sănătății umane de-a lungul întregii vieți. În timpul copilăriei, comportamentele specifice copilului, cum ar fi târâtul și activitatea de la mână la gură etc., duc la o expunere mai mare la mediu, în moduri diferite.
În plus, copiii mănâncă, beau și respiră mai mult pe unitatea de greutate corporală decât adulții. În consecință, poluanții din mediu sunt absorbiți în mod disproporționat de cei mai tineri, același lucru fiind valabil și pentru particulele de nanoplastic. Aceste expuneri mai mari apar în același timp cu dezvoltarea critică a sistemului neurocomportamental, imunitar, metabolic, cardiovascular și a altor sisteme importante ale corpului.
- Credit foto: www.freepik.com
Cât plastic producem, cât aruncăm și ce se întâmplă cu acesta?
Dacă, în 1950, la nivel global se produceau 1,5 milioane tone de plastic, în 2018 s-a ajuns la 359 milioane tone. Din păcate, nu tot plasticul produs este și reciclat; astfel, la nivelul UE, doar 32,5% din plasticul produs a fost reciclat în 2018. Restul de 67,5% este fie incinerat pentru recuperarea energiei (42,6%) fie depozitat în aer liber (24,9%). În ambele cazuri, avem de-a face cu poluarea directă a solului, aerului și apei.
În fiecare an, aproximativ 42 000 de tone de microplastice ajung în mediu în urma utilizării produselor care le conțin. Se estimează că în apele de suprafață ale continentului european ajung anual aproximativ 176 000 de tone de microplastice produse neintenționat, ca rezultat al unei uzuri din bucățile mari de plastic.
Ce facem pentru a preveni poluarea?
În ianuarie 2019, s-a propus o soluție extinsă asupra utilizării intenționate a microplasticelor în produsele introduse pe piața UE pentru a evita sau a reduce cantitatea eliberată în mediu. Se preconizează că aplicarea propunerii va împiedica eliberarea a 500 000 de tone de microplastice în decursul a 20 de ani.
Pe lângă această măsură, UE a aplicat deja o serie de alte restricții, precum: ▪ interzicerea adăugării în mod intenționat de microplastice în produse precum cosmeticele și detergenții până în 2020; ▪ creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din plastic în UE; ▪ interzicerea în UE a anumitor produse din plastic de unică folosință, care ajung ca deșeuri în mări și pentru care există deja materiale alternative; ▪ interzicerea în UE a pungilor ușoare din plastic.
Europarlamentarii au adăugat materialele plastice oxodegradabile în lista articolelor care urmează să fie interzise, în special acele materiale care se sparg cu ușurință în bucăți mici.
La nivel național, la 30 noiembrie 2023, a intrat în vigoare Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), care joacă un rol vital în prevenirea poluării, oferind un stimulent financiar consumatorilor de a returna ambalajele post-consum pentru a fi reciclate.
Începând din 1 iulie 2024, nu se vor mai putea introduce pe piață produse care intră sub incidența SGR, fără să fie inscripționate cu logoul și codul de bare specifice.
Este important să realizăm că natura „invizibilă" a poluării cu plastic nu ne protejează de efectele acesteia asupra sănătății umane. În acest sens, reducerea poluării cu plastic nu reprezintă un deziderat guvernamental sau de mediu; aceasta presupune o acțiune concretă ce ne va permite să asigurăm un viitor sănătos copiilor și nepoților noștri.
10 lucruri despre poluarea cu plastic pe care trebuie să le cunoaștem
Conform Green Report (3 septembrie 2018), se impune conștientizarea autorităților și populației în legătură cu o serie de realități relevante:
1) În perioada 1950 - 2018, în lume au fost produse aproximativ 8,3 miliarde de tone de plastic, echivalentul greutății a peste 800 000 de turnuri Eiffel (potrivit unui raport al publicației The Guardian). Și doar 9% din acestea au fost reciclate;
2) În mai multe țări, utilizarea plasticului a fost declarată ilegală. În Kenya, de pildă, cei care produc, vând sau chiar folosesc pungi de plastic riscă închisoare de până la patru ani sau amenzi de 40 000 de dolari. Aceste pungi au fost interzise parțial sau total ori impozitate sever și în alte state precum China, Franța, Rwanda, Italia;
3) 73% din toate gunoaiele de pe plaje sunt din material plastic (potrivit National Geographic);
4) Un milion de sticle de plastic sunt cumpărate în întreaga lume în fiecare minut, conform unui raport al The Guardian. Mai mult de 480 de miliarde de sticle de băuturi din plastic au fost achiziționate în 2016 în întreaga lume, în creștere de la 300 de miliarde în urmă cu un deceniu. Mai puțin de jumătate din sticlele achiziționate în 2016 au fost reciclate și doar 7% dintre cele colectate au fost transformate în sticle noi, restul ajungând în gropile de gunoi sau în ocean;
5) La nivel mondial, în fiecare minut sunt folosite aproximativ 2 milioane de pungi de plastic. Interzicerea acestor pungi s-a dovedit extrem de eficientă în țările care au luat respectiva măsură. În Marea Britanie, de exemplu, introducerea unei taxe în 2015 a determinat o reducere cu 83% a utilizării sacilor de plastic;
6) 90% din plasticul care poluează oceanele noastre este transportat de doar 10 fluvii: Yangtze, Indus, Galben, Hai He, Ganges, Pearl, Amur, Mekong, Nil și Niger, conform cercetătorilor Forumului Economic Mondial;
7) Ingestia de plastic ucide mai mult de 1,1 milioane de păsări marine și animale în fiecare an (conform ONU);
8) În medie, o persoană consumă anual 70 000 microplastice, aproximativ 100 de biți de microplastic pe parcursul unei singure mese (potrivit unui studiu publicat în Environmental Pollution);
9) Durata medie în care o pungă de plastic este utilizată este de 12 minute/zi și durează apoi până la 1000 de ani pentru a se descompune;
10) În ultimii 50 de ani, producția mondială de plastic s-a dublat. În 1974, consumul global de plastic anual era de 2 kilograme pe cap de locuitor; în 2018, această cantitate s-a majorat la 43 de kilograme, iar trendul este crescător. Se apreciază că, în condițiile în care consumul va crește la nivelul ratei actuale, până în 2050 se vor acumula 12 miliarde de tone metrice de plastic în depozitele de deșeuri.
- Credit foto: www.green-group-europe.com
Green Group, în primele rânduri ale acțiunilor antipoluare
În continuarea lucrărilor, Ioana Bucin, Transformation Manager la Green Group, a prezentat date esențiale privind această entitate. Green Group are un model de afaceri unic în Europa, datorită complexității serviciilor sale, de la colectarea deșeurilor reciclabile, la valorificarea lor în produse noi, închizând astfel circuitul de reciclare. Este cel mai mare parc integrat de reciclare din Europa, specializat în gestionarea deșeurilor reciclabile, reciclarea și recuperarea diferitelor tipuri de deșeuri. Transformă deșeurile reciclabile într-o resursă economică valoroasă, închizând astfel circuitul și economisind resurse și energie.
„Reducerea emisiilor din PET reciclat, din cadrul GreenTech România", dezvoltat de GreenTech (o companie membră a Green Group), este primul proiect din Europa care aplică un proces standardizat de reciclare a deșeurilor PET, reducând proactiv emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Acestea ar fi necesare pentru fabricarea produselor plastice realizate cu inputuri virgine și pentru a accelera progresul către multe dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD).
Reducerile totale de emisii de GES pentru perioada de creditare de 10 ani (2016 - 2025) sunt estimate la 453 800 t CO2. Reducerea medie anuală a emisiilor de GES este de 45 380 t CO2/an.
Una dintre modalitățile prin care Green Group contribuie la economia circulară - care își propune să creeze un circuit închis al materialelor, reducând nevoia de plastic obținut din surse virgine - este prin upcycling. De exemplu, divizia PET (tereftalatul de polietilenă) a grupului reciclează sticlele PET în fulgi, care apoi sunt transformați în fibre discontinue de poliester. Fibra sintetică poliesterică este un produs reciclat cu o reducere impresionantă de 50% a emisiilor de CO2, în comparație materialele realizate cu inputuri virgine. Și crește semnificativ durata de viață a materialului.
„Durata de viață de trei până la patru luni a plasticului folosit ca ambalaj crește brusc la 12 până la 15 ani - ca parte a unei mașini noi, de exemplu", a spus reprezentanta Green Group.
- Credit foto: www.freepik.com
Cercetările științifice, principala pârghie în acțiunile de promovare a dezvoltării durabile
Simpozionul a prilejuit prezentarea unor comunicări științifice care au abordat o gamă largă de aspecte ale acțiunilor desfășurate la nivel național și internațional în vederea asigurării protecției mediului înconjurător.
Soluții valoroase pentru diminuarea amprentei de CO2
Noi tehnologii inovatoare, care permit diminuarea amprentei de CO2, au fost prezentate în lucrarea „Cercetări privind reducerea amprentei de CO2 aplicând noi tehnologii metalurgice - «de:karb»" (dr. ing. rer. nat. Paul Olaru & DGM team - DGM_Deutsche Materialkunde e.V). În comunicare s-a menționat că oțelăriile integrate de astăzi, care produc oțel din minereu de fier, reprezintă 70% din producția globală de oțel, dar eliberează aproape 90% CO2 din cauza exhaustării ridicate de CO2 (de exemplu, 2,3 tone CO2 per tonă de oțel elaborat). Modernele mini-mills, care utilizează tehnologia cuptorului cu arc electric (EAF), bazată pe deșeuri retopite (scrap), din oțel, produc restul de 30% din producția globală de oțel, și circa 10% emisii CO2 nocive. Aplicarea noii tehnologii Mini-Mills & EAF favorizează emiterea a 0,6 tone de CO2 pentru o tonă de oțel produsă. Amprenta de carbon în cele mai mari țări producătoare de oțel din lume (China = 2,3 și India = 2,6) este definitorie privind toxicitatea atmosferei. Producția de oțel în UE prezintă valori mici. Amprenta de carbon în Germania și Franța, cu o producție de circa 70% din cantitatea de oțel a UE, este, în medie, de 1,8 - 1,9. În Italia și Spania, amprenta de carbon este mai mică cu 20% - 30% în comparație cu țările asiatice. „Principala acțiune pentru realizarea decarbonizării atmosferei este noua tehnologie «de:karb», de uzinare primară cocso-furnalistică, a producerii aliajelor feroase, deoarece aici sunt generate emisiile majore de CO2. Dacă fluxul tehnologic actual al furnalului este înlocuit cu tehnologia reducerii directe, producând burete de fier (Direct Reduced Iron - DRI), amprenta de carbon ar scădea de la 2,3 la 1,6 utilizând gazul natural ca reducător. DRI este propusă ca soluție tehnologică superioară, mai ales că ar putea fi utilizat hidrogen-purum, ca agent reductor, dacă este disponibil la un preț convenabil", s-a relevat în lucrare. O caracteristică specială a „de:karb" este reducerea gazelor cu efect de seră prin optimizarea fluxului tehnologic și a celui valoric. Inteligența artificială (AI), procesele Digital 4.0 și metodele de învățare automată (ML) joacă un rol central în aplicare.
Sistem dual electro-hidraulic pentru colectarea și potabilizarea apei
Un „ansamblu inovativ dual acționat electro-hidraulic cu funcție de colectare și potabilizare apă" a fost prezentat în lucrarea avându-i ca autori pe drd. ing. Ștefan Mihai Șefu, dr. chim. Adriana-Mariana Borș, drd. ing. Liliana Dumitrescu, ing. Valentin Barbu, ing. Andrei-Alexandru Benescu - Institutul de Cercetări pentru Hidraulică și Pneumatică INOE 2000-IHP, Teodor Frolu - vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin, ing. Ionuț-Răzvan Șerbu - manager proiect, SC TEHNOMET SA Buzău. Tema de cercetare efectuată în cadrul unui proiect tehno-art s-a finalizat cu execuția unui sistem dual cu acționare electro-hidraulică pentru colectarea și potabilizarea apei. Rezultatul proiectului este un ansamblu inovativ care cuprinde două sisteme, unul cinetic pentru preluare și colectare apă, cu acționare electro-hidraulică, și un sistem static de ultrafiltrare pentru potabilizarea apei, ambele situate pe un ponton flotant. Lucrarea face parte din colecția de alte cinci lucrări ale Ansamblului Memorial Ivan Patzaichin, fiind amplasată pe faleza din Tulcea.
Strategii de protejare împotriva poluării cu radon în locuințe
Într-un perimetru asemănător, al metodelor folosite pentru protejarea împotriva poluării aerului și remedierea efectelor acesteia s-a înscris și comunicarea „Contaminarea radioactivă a aerului de interior cu radiație terestră: Strategii de remediere și protecție", prezentată de dr. ing. Carmen Mateescu, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA). S-a menționat că organismele vii sunt expuse permanent la radiații ionizante provenite din surse naturale, între care și elementele chimice radioactive aflate în scoarța terestră. „Toate rocile și solurile din componența scoarței tereste conțin uraniu în diferite concentrații, care, prin dezintegrare, generează radionuclizi secundari, precum toriu, radiu, radon, poloniu, plumb, bismut ș.a. Radonul este singurul element chimic radioactiv în stare gazoasă; este generat continuu prin dezintegrarea spontană a radiului, ajunge la suprafață prin porozitățile din sol și se acumulează în spațiile de locuit prin fisuri din pardoseală, porozități din pereți, prin camerele de vizitare și instalațiile de utilități, ca urmare a diferenței de presiune dintre aerul rece din exterior și aerul cald din interior", a relevat autoarea. Lucrarea a prezentat o evaluare obiectivă a factorilor responsabili de contaminarea aerului de interior cu radionuclizi și a propus strategii de reducere a nivelului de radon în locuințele vechi și cele reabilitate termic, respectiv de prevenire a poluării cu radon aplicabile clădirilor noi și celor existente, în scopul reducerii riscurilor pentru sănătate asociate radonului și descendenților săi radioactivi.
- Credit foto: www.freepik.com
Căi și mijloace de valorificare a biomasei vegetale
Dezvoltarea durabilă, inovarea în economia circulară au fost elemente-cheie ale comunicării „Linii tehnologice de valorificare a biomasei vegetale" (autori: dr. ing. Gabriela Matache, dr. ing. Gheorghe Șovăială, ing. Pavel Ioan, ing. Ștefan Șefu - Institutul de Cercetări pentru Hidraulică și Pneumatică INOE 2000-IHP). Lucrarea a prezentat realizările efectuate de INOE 2000 privind introducerea inovării în zona rurală, prin valorificarea maximă din fluxurile laterale a întregului lanț valoric de subproduse de biomasă. Utilizarea și valorificarea potențialului energetic al biomasei este dorită pentru substituirea treptată a consumului de combustibil fosil prin procesarea biomasei vegetale (tocate și uscate sub 20% umiditate) sau transformare în brichete și peleți pentru utilizare în scop industrial, casnic sau social (încălzirea instituțiilor sociale: grădinițe de copii, școli, case de cultură, spitale, policlinici, puncte medicale ș.a.) în condiții de dezvoltare durabilă, eficiență și competitivitate. INOE 2000, a proiectat și produs, împreună cu firme din domeniu, cinci grupe de echipamente care împreună pot forma o linie tehnologică de valorificare a biomasei vegetale, adaptabile în funcție de obiectiv, de tipul și calitatea biomasei disponibile. Lucrarea a prezentat următoarele grupe de echipamente dezvoltate de institut: echipamente de tocare; echipamente de uscare; echipamente de compactare (peletizare și brichetare); echipamente de ardere prin gazeificare pe principiul TLUD și echipamente de transport biomasă vegetală.
Capacitatea umană de a conserva resursele planetei
Spiritul vizionar, adaptarea la realitatea în schimbare prin inovație, protecția mediului au reprezentat factori care s-au regăsit în lucrarea „De la exploatarea planetei la capacitatea umană de conservare a resurselor planetei. RESURSELE DE SOL" (autor: conf. dr. ing. habil. Mirela Coman - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - CUNBM). Lucrarea și-a propus „o reflecție asupra modului în care umanitatea a reușit să depășească stadiul de exploatare nemiloasă a resurselor de sol ale planetei și să aibă serioase preocupări pentru protecția acestora". Autoarea a relevat că „legătura Om-Pământ este una atemporală, ceea ce îl face pe OM să poată simți
pulsațiile Pământului, pentru că este parte din acest uimitor «Corp cu viață, care nu îmbătrânește». Învelișul de sol al planetei noastre, Terra, ne hrănește. În același timp, este suportul intrinsec al tuturor activităților antropice, fiind mult mai mult decât o structură pur materială. Dar omenirea descifrează aspectele tainice ale planetei Pământ treptat și cu mult efort. Această muncă are conexiuni directe cu revoluția industrială (sfârșit de secol XVIII), revoluția informațională (sfârșit de secol XX) și revoluția actuală, a cunoașterii (început de secol XXI). Într-o societate a cunoașterii, bazele de date despre învelișurile planetei noastre (atmosferă, hidrosferă, pedosferă, litosferă, biosferă), progresul tehnologic actual și experiența îndelungată în stimularea proceselor bio productive permit crearea unor aplicații web pentru luarea celor mai bune decizii de producție, evaluare și conservare protectivă a resurselor de sol".
- Credit foto: www.freepik.com
Elemente de fundamentare a investițiilor în domeniul petrolier
Dr. ing. Neculae Pandele (World Petroleum Council Energy / OGRC) a prezentat Petroleum Resources Management System (PRMS), un ghid tehnic / standard aprobat de societățile profesionale
SPE / Society of Petroleum Engineers, WPC Energy / Consiliul Mondial al Petrolului Energie, SEG / Society of Exploration Geophysicists, AAPG / American Association of Petroleum Geologists, EAGE, SPWLA în scopul unor evaluări unitare a resurselor și rezervelor de petrol, precum și pentru susținerea succesului în afacerile petroliere. În comunicare s-a subliniat că mărimea resurselor și rezervelor de petrol, evaluarea reală a acestora constituie baza investițiilor atât pentru proiectul de explorare, cât și pentru proiectul de dezvoltare. Evaluarea probabilistică a resurselor și rezervelor, având ca date de intrare date susținute din informații geologice, geofizice și de producție stau la baza strategiei afacerilor petroliere susținute de un buget realist în conexiune directă cu profitul așteptat de investitori. „PRMS susține realizarea unor evaluări de calitate ridicată integrând datele obținute din seismică, interpretări complexe, modelări, geofizică de sondă, carote... folosind metodele de lucru agreate la nivel internațional. În România, sistemul PRMS este introdus și folosit la nivelul companiilor, dar evidența și raportarea resurselor și rezervelor nu este încă generalizată", s-a menționat în lucrare.
Alte articole
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/289_upt-campus-explorer-tabara-gratuita-pentru-elevii-care-vor-sa-experimenteze-viata-de-student_1.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/307_procesul-investitional-sub-presiunea-necesarului-si-posibilului_1.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/413_peste-100-000-de-noi-locuri-de-munca-verzi-ar-urma-sa-fie-create-in-romania-pana-in-2050_1.jpg)
![](https://www.agir.ro/pictures/thumb_mic_articol/949_al-26-lea-congres-mondial-al-energiei_1.jpg)