Planeta Pamant. Planeta vie. Vol.II.
Autor: Dorel Zugravescu | Florin Munteanu (editori)
Editura: A.G.I.R.
Format: 17x24,5 cm
Nr. pagini: 400 color
Coperta: legata
ISBN: 978-973-720-582-7
Anul aparitiei: 2015
COLECTIVUL DE AUTORI:
Conf. dr. G. O. Constandache, Universitatea „Politehnica”, Bucuresti
Getta Angheluta
Lector univ. dr. Ioana Sanda Avram, Universitatea Nationala de Arte, Bucuresti
Cristian Andreescu, Centrul pentru Studii Complexe - centru UNESCO
Prof. univ. dr. C. Popescu, Academia de Studii Economice, Bucuresti
Prof. univ. dr. A. Tasnadi, Academia de Studii Economice, Bucuresti
Prof. univ. dr. C-tin. Udriste, Universitatea „Politehnica”, Bucuresti
Prof. univ. dr. M. Ferrara, Universitatea Mediteraneea, Calabria, Italia
Prof. dr. ing D. Zugravescu, Catedra UNESCO de Geodinamica, IG-AR, Bucuresti
Dr. ing. F. Munteanu, Catedra UNESCO de Geodinamica, IG-AR, Bucuresti
Dr. C. Demetrescu, Institutul de Geodinamica al Academiei Romane (IG-AR)
Georgeta Muntean, Institutul de Geodinamica al Academiei Romane (IG-AR)
Dr. Venera Dobrica, Institutul de Geodinamica al Academiei Romane (IG-AR)
Dr. Diana Ionescu, Institutul de Geodinamica al Academiei Romane (IG-AR)
Prof. univ. dr. S. Negut, IHDP, Romania
Dr. W. Hodlmayr, Hodlmayr International AG, Germania
Conf. dr. Georgeta Temocico, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti
Asist. univ. dr. st. med. Ioana-Tiberia Ilias, Universitatea din Oradea
Dr. ec. Inga Rosioru, Universitatea din Petrosani
Dr. C.I. Moldovan, Institutul National de Medicina Alternativa si Complementara
Dr. Mihai Chetan
Prof. ing. George Teseleanu PhD, Universitatea LUMSA, Italia
Prof. univ. dr. I. Gruneantu, Universitatea din Petrosani
Prof. univ. dr. I. Curtu, Universitatea „Transilvania” din Brasov
Dr. ing. Mariana Domnica Stanciu, Universitatea „Transilvania”din Brasov
Prof. univ. dr. N. Ilias, Universitatea din Petrosani
Prof. univ. dr. S. M. Campeanu, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Bucuresti
Prof. univ. dr. I. Gaf-Deac, Fundatia pentru Dezvoltare bazata pe Cunoastere Bucuresti
Prof. univ. dr. Fodor Dumitru, Universitatea din Petrosani
PREFATA:
Planeta Pamant (TERRA sau „Planeta albastra”) este singura planeta din Univers cunoscuta ca adapostind viata (controverse legate de existenta vietii extraterestre continua sa existe).
De-a lungul sutelor de milioane de ani continentele s-au tot reunit si despartit, pe masura ce se modela si suprafata Terrei sub actiunea curentilor magmatici ai mantalei. In cursul acestor modelari, continentele s-au unit si au format de cateva ori supercontinente: Rodinia, Pannotia si mai apoi Pangeea, care s-a destramat acum 180 milioane de ani.
In anii 1960 s-a lansat ipoteza „Bulgarele de zapada” (Snowball Earth) care a determinat explozia de organisme din perioada Cambrianului, cand au inceput sa prospere formele de viata multicelulare. Conditiile atmosferice si de la suprafata, care au permis aparitia vietii pe Terra, au fost la randul lor influentate, in mod decisiv, de catre diversele forme de viata. Acestea se afla intr-o balanta ecologica fragila, in permanenta schimbare. Oamenii joaca un rol-cheie in biosfera: o populatie mare care domina multe dintre ecosistemele Pamantului.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura - UNESCO are printre obiectivele sale si pe acela de a identifica si proteja, in lumea intreaga, monumentele culturale si naturale care merita sa fie recunoscute ca fiind parte a patrimoniului comun al umanitatii. In 1972, UNESCO a adoptat Conventia pentru Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural sau, asa cum mai este numit Patrimoniul Comun al Umanitatii. Ultimile statistici arata ca in lume exista 779 situri culturale, 197 naturale, 31 mixte, 47 situri in primejdie.
Dintre marturiile exceptionale ale istoriei umanitatii si ale istoriei naturale, numai cele mai remarcabile sunt indreptatite sa poarte titlul de patrimoniu mondial UNESCO. Putem denumi Patrimoniul mondial UNESCO „acel ceva frumos”, pe care omul si natura, ni le-au lasat.
Romania a aderat la Conventia UNESCO in anul 1990 si, pana in acest moment, are recunoscute sapte situri, adevarate bijuterii, de o valoare culturala sau naturala exceptionala pentru umanitate: Delta Dunarii, bisericile forti¬fi¬cate din Transilvania (Calnic, Valea Viilor, Biertan, Saschiz, Darjiu, Viscri, Prejmer), Manastirea Hurezi, bisericile pictate din Moldova (Probota, Voronet, Humor, Moldovita, Arbore, Patrauti, Suceava), fortaretele dacice din Muntii Orastiei (Banita, Luncani-Piatra Rosie, Costesti Blidaru, Costesti Cetatuie, Sarmizegetusa Regia, Capalna), centrul istoric al Sighisoarei si bisericile de lemn din Maramures (Rogoz, Ieud-Deal, Poienile Izei, Plopis, Surdesti, Desesti, Budesti, Barsana).
Cei care doresc sa descopere Romania pot incepe prin a consulta Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. „Mi-as dori ca intregul glob sa fie declarat patrimoniu mondial. Ar fi raiul pe pamant. Ar insemna ca am atins culmea civilizatiei, daca ne-am manifesta simtul responsabilitatii fata de tot ceea ce au creat generatiile anterioare in mijlocul acestei naturi fantastice in care traim” declara ministrul brazilian al Culturii, Juca Ferreira in timpul unei conferinte UNESCO.
Includerea pe Lista UNESCO nu inseamna insa doar beneficii de imagine la nivel international, care sa sporeasca numarul de vizitatori, respectiv dezvoltarea turismului, ci presupune si impunerea unor restrictii care sa pastreze autenticitatea si unicitatea monumentului sau cadrului natural, conditii sine-qua-non care l-au propulsat in aceasta pozitie.
„Lista Patrimoniului Mondial are un scop si anume pastrarea mostenirii culturale universale, pe care nu o protejam in mod direct pentru noi, ci pentru generatiile viitoare”, a sustinut dr. Mechthild Rossler, sefa departamentului comitetului World Heritage pentru Europa si America de Nord.
Dupa ce putine dintre vestigiile celor 7 minuni ale lumii au supravietuit pana in timpurile noastre, s-a simtit nevoia stabilirii unor alte minuni ale lumii moderne, pentru a li se recunoaste valoarea si aportul, pe care il aduc la mostenirea culturala mondiala. De curand, patrimoniul UNESCO s-a imbogatit cu propriile 8 minuni naturale ale lumii, care vor fi protejate si conservate, fiind considerate „valori exceptionale ale umanitatii”.
Saryarca din Kazahstan, Rezervatia Fluturelui Monarh din Mexic, zona tectonica Sardona din Elvetia, Joggins Fossil Cliffs din Canada, Parcul National Sanqingshan din China, Lagunele din Noua Caledonie, Insula Surtsey din Islanda si arhipelagul Socotra din Yemen, cunoscut si sub numele de „Insulele Galapagos ale Oceanului Indian”, sunt „printre cele mai frumoase lucruri pe care natura le-a creat”, dupa cum a declarat David Sheppard, presedintele Programului de Protejare.
La ce se gandeste cineva atunci cand vorbeste despre o casa de pamant, sau despre orice constructie a carei materie prima este solul modelat si uscat? In mod cert, la saracie, la improvizatie, amatorism si spoiala - cu siguranta, nu la grandoare, inginerie arhitecturala ori maiestrie. Si totusi, exista in lume cateva exemple de constructii pe baza de pamant care s-ar putea sa schimbe un pic optica generala cu privire la aceasta tendinta de zamislire a unor cladiri. Iata cateva exemple: Minimalista Capela a Reconcilierii, din Berlin, este un simbol al reunirii Germaniei de Est cu Germania de Vest, fiind plasata chiar pe fostul teritoriu neutru, de tranzit, dintre cele doua tari, inainte de 1989. Este prima cladire publica, de lut, din Berlin si singura biserica ridicata din pamant batatorit din Germania, fapt ce o claseaza printre cele mai moderne exemple ale unor asemenea tehnici de constructie.
Taos, satul de pamant din New Mexico, din argila nisipoasa gazduieste cladiri de culoare maro-roscat, cu mai multe etaje, care sunt locuite de peste 1000 de ani. In prezent adaposteste 150 de locuitori. Citadela din Rayen este un oras antic complet. Este situata in sud-vestul orasului Rayen, in provincia Kermna si este considerata cea mai mare si mai veche structura de pamant (ramasa in picioare) din Iran. Marea Moschee din orasul Djenne, din Mali, este cea mai mare cladire de lut din lume. Arg-e Bam din Iran, enorma citadela situate pe Drumul Matasii a fost construita inaintea anului 500 i. Hr. si a fost intrebuintata pana in 1850 d. Hr. Citadela se afla pe lista siturilor UNESCO. Shibam, din Yemen, este orasul primilor zgarie-nori ai lumii, Manhattan-ul desertului; casele turn ale Shibam-ului se ridica la inaltimi de peste 30 de metri si au, cele mai inalte dintre ele, chiar si 11 etaje. Casele sunt vechi si locuite permanent, in marea lor majoritate, de peste 500 de ani. Orasul a intrat in patrimoniul UNESCO inca din anul 1982.
Intr-o lume in plina criza financiara, atentia acordata valorilor se dovedeste a fi minima. De aceea asa cum se mentioneaza in Conventia Patrimoniului Mondial degradarea sau disparitia unui bun din patrimoniul cultural si natural constituie o saracie nefasta a patrimoniului tuturor poparelor lumii. Ce este de facut? Miscarea UNESCO a antrenat intotdeauna oameni puternic atasati idealurilor umaniste, pe cei care cred in virtutile stiintei, educatiei si culturii. Sunt voci de autoritate ale societatii si mai mult decat atat, trebuie sa devina modele pentru generatiile viitoare, prin tot ceea ce intreprind pentru binele acestui Pamant.
Educatia pentru toti trebuie sa devina o realitate vie in slefuirea acestui Viitor comun.
Dr. Daniela Popescu
Alumnus Club pentru UNESCO
presedinta Federatia Asociatiilor, Cluburilor si Centrelor pentru UNESCO din Europa si America de Nord
CUPRINS:
1. Catedra UNESCO de Geodinamica „Mihai Draganescu” din cadrul Institutului de Geodinamica „Sabba S. Stefanescu” al Academiei Romane 1
1.1. Context 1
1.2. Institutul de Geodinamica al Academiei Romane, institut fondator al disciplinei de geodinamica experimentala 3
1.3. Viziunea asumata in cadrul catedrei UNESCO de geodinamica „Mihai Draganescu” 10
1.4. Misiunea asumata in cadrul catedrei UNESCO de geodinamica „Mihai Draganescu” 10
1.5. Obiective generale 11
1.6. Program de cercetare inter- si trans-disciplinara privind procesele astro-bio-geofizice implicate in geostazia planetei Pamant; planeta Pamant - planeta vie 12
1.7. Componenta catedrei UNESCO de geodinamica, Romania 2007 - 2013 13
1.8. Componenta catedrei UNESCO de geodinamica, Romania 2014 - 2016 14
2. Institutul de Geodinamica „Sabba S. Stefanescu”, centru de cercetare si formare in domeniul geostiintelor 16
2.1. Poligoane si observatoare de geodinamica 17
2.2. Evolutia aparaturii de geodinamica din institut 26
2.3. Complexitate si structura in lumea vie: lectii pentru o dezvoltare durabila 35
I. Societatea constiintei - omul; uimirea; cercetarea - o societate a cunoasterii; foresight, politici sociale 41
3. Psihologia indoielii creatoare (G. O. Constandache) 43
3.1. Psihologia indoielii 43
3.2. Psihologia creatoare 47
Bibliografie 53
4. Arta actorului ... arta vietii (Getta Angheluta) 54
5. Tendintele de Moda si Dinamica prognozelor culturale (Ioana Sanda Avram) 70
6. Structuri ingemanate si ingemanarea fenomenelor de explorare (Cristian Andreescu) 102
7. Ecolonomia, un nou mod de a gandi si trai (Constantin Popescu, Alexandru Tasnadi) 135
7.1. Despre visul gandirii ecolonomice 135
7.2. O criza fara precedent 140
7.3. Pentru cultura responsabilitatii vietii 143
7.4. Afacerile, perspectiva ecolonomica 146
7.5. De la „nimeni nu e mai presus de lege” la „nimeni nu e mai presus de iubire si adevar” 154
7.6. O propunere: sa invatam ecolonomie 162
7.7. Spre reflectie intru intelepciune 167
8. Geobiodinamica si Economie Roegeniana (C. Udriste, M. Ferrara, D. Zugravescu, F. Munteanu) 176
8.1. Cateva reflectii privind dualismul artificial-natural 176
8.2. Dictionar termodinamico-economic 179
8.3. Echilibrul fazelor pentru sisteme economice eterogene 182
8.4. Echilibrul economiei uniunii europene 183
8.5. Gauri negre economice 186
8.5.1. Trei gauri negre in astrofizica 186
8.5.2. Trei gauri negre economice 187
8.6. Concluzii 187
Bibliografie 189
9. Interactia soare-pamant. Cercetari de vreme si clima spatiala in cadrul Institutului de Geodinamica al Academiei Romane (Crisan Demetrescu, Georgeta Muntean, Venera Dobrica, Diana Ionescu) 190
9.1. Introducere 190
9.2. Cercetari din domeniul vremii spatiale 191
9.3. Cercetari de clima spatiala 197
Bibliografie 201
10. Cat datoram inaintasilor? (George O. Constandache) 204
II. Concepte si teorii moderne 207
11. Dimensiunea umana a modificarilor globale ale mediului (Silviu Negut) 209
Bibliografie 218
12. Asupra conceptului de forma naturala. Implicatii in tehnologie (Florin Munteanu) 220
Bibliografie 237
13. Despre antenele fractale (Werner Hodlmayr) 238
13.1. Introducere 238
13.1.1. Ce sunt fractalele, ce este geometria fractala? 238
13.1.2. Electrodinamica fractala 240
13.2. Antene fractale 241
13.3. Experimentul „fractent“ 244
Bibliografie 247
14. Utilizarea apei structurate pentru imbunatatirea calitatii vietii (Georgeta Temocico, Ioana-Tiberia Ilias, Inga Rosioru) 249
Bibliografie 256
15. Noi tehnologii de monitorizare a tensiunii arteriale obiectiveaza efectele laser - acupuncturii la bolnavii cu hipertensiune arteriala esentiala (Corneliu I. Moldovan, Mihai Chetan) 257
Bibliografie selectiva 266
Bibliografie generala 268
III. Gaia - geonomie, sociologie, cultura si civilizatie 271
16. Studiu sociologic asupra imigrantilor romani din Italia (George Teseleanu) 273
16.1. Introducere 273
16.2. Scurt istoric al cercetarilor sociologice asupra imigrantilor romani din societatea italiana 275
16.3. Caracteristici sociodemografice ale imigrantilor romani din Italia 276
16.4. Etapele emigratiei fortei de munca si regiunile de provenienta din Romania 280
16.5. Motivele optiunilor pentru Italia si migratia potentiala 282
16.6. Conservarea identitatii culturale in mediile de imigranti 284
Bibliografie 290
17. Albinele si noi (Iosif Gruneantu) 292
17.1. Relatia dintre albina om si mediu 292
17.2. Familia de albine - un sistem biologic unitar 294
17.3. Viata sociala a albinelor 297
17.4. Constructia cuibului familiei de albine 298
17.5. Climatizarea stupului 300
17.6. Comunicarea intre albine pentru valorificarea surselor de nectar si de polen 301
17.7. Transmiterea informatiilor in familia de albine prin intermediul feromonilor 303
17.8. Protectia biochimica a stupului 304
17.9. Utilizarea albinelor ca bioindicatori ai calitatii mediului 305
17.10. Curiozitati din lumea albinelor 307
Bibliografie 309
18. Epopeea lemnului in cultura si civilizatie (Ioan Curtu, Mariana Domnica Stanciu, Nicolae Ilias) 310
Bibliografie 332
19. Protejarea mediului fata de afectarile antropice din depozitarea si transportul resurselor minerale in Romania (Dorel Zugravescu, Sorin Mihai Campeanu, Nicolae Tiberiu Ilias, Ioan Gaf-Deac) 334
19.1. Introducere 334
19.2. Energia, combustibilii caustobiolitici fosiliferi, afectarile de mediu si dreptul international asupra mediului inconjurator 335
19.3. Clasificarea - cadru international al rezervelor/resurselor si reevaluarea potentialului natural mineral al Romaniei 342
19.4. Dimensiunea interna si cea globala a indicatorilor de eco-eficienta in folosirea resurselor naturale 348
19.5. Propuneri de initiative strategice pentru folosirea resurselor naturale in Romania in urmatorii 25 de ani 349
19.6. Cerinte, incercari si dificultati la care trebuie sa faca fata economia Romaniei in privinta valorificarii resurselor naturale 351
19.7. Elemente de strategie privind facilitatea exploatarii si valorificarii resurselor naturale 352
19.8. Schita de ordine mondiala pentru anul 2025 in care sunt implicate resursele naturale 353
19.9. Concluzii 358
Referinte bibliografice 358
20. Influenta activitatilor miniere asupra teritoriului (Fodor Dumitru) 360
20.1. Generalitati 360
20.2. Impactul vizual defavorabil 363
20.3. Ocuparea unor mari suprafete de teren si degradarea solului 367
20.3.1. Extragerea carbunelui 369
20.3.2. Extragerea minereurilor si substantelor neferoase 375
20.4. Fenomenul de subsidenta 383
Bibliografie 387